Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Obama la Hiroshima. Ce semnificaţie ar fi avut scuzele Americii?

obama_hiroshima_semnificatie_avut_scuzele_americii.jpg

Premierul japonez, Shinzo Abe şi preşedintele american, Barack Obama, la Hiroshima (Foto: AFP/Jim Watson)
Premierul japonez, Shinzo Abe şi preşedintele american, Barack Obama, la Hiroshima (Foto: AFP/Jim Watson)

Vizită istorică a preşedintelui american la Hiroshima. Barack Obama a devenit vineri primul şef al Casei Albe în funcţie care vizitează oraşul atacat de aviaţia americană cu bomba atomică în august 1945.

Barack Obama a depus o coroană de flori la locul primului bombardament atomic din istorie, într-un gest de reconciliere între Tokyo şi Washington şi o pledoarie pentru o lume fără arme nucleare.

"Acum 71 de ani, moartea a căzut din cer", a declarat preşedintele Barack Obama la Hiroshima. El le-a adus un omagiu victimelor, le-a strâns mâna şi i-a îmbrăţişat pe supravieţuitorii prezenţi la ceremonie.

"Ni-i aducem aminte pe toţi nevinovaţii ucişi în acel război îngrozitor", a mai spus şeful Casei Albe. "Avem o responsabilitate comună de a privi istoria drept în ochi. Trebuie să întrebăm ce trebuie să facem diferit, pentru a opri repetarea unor astfel de suferinţe", a declarat el.

Puţin mai devreme, în zonă au putut fi auziţi protestatari care îi cereau preşedintelui american să prezinte scuze.

Barack Obama declarase încă dinaintea vizitei la Hiroshima că nu intenţionează să-şi ceară scuze, lăsând pe seama istoricilor sarcina de a se ocupa de acest capitol.

Eventualele scuze ar fi avut cel mult valoare simbolică, explică la RFI fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

"Problema e extrem de complexă, pentru că am discuta astăzi, după ce două generaţii sunt mai mult sau mai puţin legate de ce s-a întâmplat atunci, de decizii luate în timp de război. Sigur, circumstanţele de la momentul respectiv sunt speciale şi conducătorii de la acel moment vor putea invoca aceste condiţionalităţi în explicarea deciziilor lor. Generaţiile ulterioare doar din punctul de vedere al simbolisticii emoţionale, din punctul de vedere al simpatiei faţă de victimele inocente ale unei lovituri nediscriminatorii din punct de vedere militar, aşa cum este lovitura nucleară. Contează mesajul către viitor", spune fostul şef al diplomaţiei române.

"În momentul în care am începe să privim în detaliu diversele gesturi, atitudini din perioada celui de-al doilea Război Mondial, probabil că multe alte state, inclusiv SUA ar avea aspecte de reproşat şi scuze de aşteptat din partea Japoniei. Deci s-ar intra într-un cerc vicios al mai mult sau mai puţin sincerei recunoaşteri a unor anumite atitudini, probabil că şi China ar avea foarte multe lucruri de cerut din partea Japoniei legate de războaiele pe care le-au avut în acea perioadă şi de ocupaţia japoneză. Dacă astfel de gesturi trec dincolo de un anume tip de sensibilitate politică spre un anume tip de demers astăzi sau pentru viitor în legătură cu interzicerea armelor nucleare sau interzicerea agresiunilor, deşi pare pueril, probabil că ar fi util. În condiţiile în care rămân numai în zona declarativ-politică uşor populistă, neurmată şi de atitudini politice corespunzătoare în ceea ce priveşte politicile de astăzi, atunci mi se pare un gest inutil", declară Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu, despre vizita lui Barack Obama la Hiroshima