Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cameron contra Farage - viziuni diametral opuse pentru UK/UE la TV

cameron_farage.jpg

David Cameron și Nigel Farage
David Cameron și Nigel Farage au prezentat în fața alegătorilor două viziuni diametral opuse ale viitorului Marii Britanii
Image source: 
www.thesun.co.uk

Prim ministrul Marii Britanii, David Cameron, și liderul Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP), Nigel Farage, și-au expus în cadrul unei dezbateri televizate cu publicul viziunile diferite cu privire la votul din referendumul din 23 iunie în care electoratul va decide dacă Regatul Unit rămâne membru sau părăsește Uniunea Europeană. Premierul Cameron este liderul de facto al campaniei pro-UE, în timp ce Farage conduce un partid are are a principal scop ieșirea Marii Britanii din UE.

Dezbaterea a durat o oră și a fost difuzată în direct de canalul ITV, fiecare dintre cei doi politicieni având la dispoziție jumătate de oră, timp în care au primit întrebări din partea audienței, formată din cetățeni britanici cu drept de vot în referendum.

Atât premierul Cameron cât și Farage - acesta din urmă fiind prezent în prima parte a emisiunii - au fost chestionați "în cruciș" și viguros de spectatori cu opinii diferite față de-ale lor pro-UE pentru Farage, anti-UE pentru premierul Cameron.

Atât întrebările cât și răspunsurile nu au adus nicio supriză. Lui Farage i s-a cerut să explice cum se va putea descurca Regatul Unit în afara UE când majoritatea oamenilor de afaceri, a economiștilor și a instituțiilor internaționale ca FMI, Organizația Mondială a Comerțului sau OECD susțin că o ieșire ar dăuna grav economiei britanice.

Farage însă este un polemist înăscut și nu e niciodată în criză de argumente, susținând în principiu că experții fie s-au mai înșelat și în trecut, de pildă cu privire aderarea la moneda euro, sau nu ar fi independenți, fiind în solda unor organizații care depind de guvern sau UE.

Iar când argumentele economice s-au epuizat, Farage a făcut apel la suveranitate, spunând că până la urmă nu se reduce totul la nivelul Produsului Intern Brut, britanicii trebuind să-și recapete independența pierdută, potrivit lui, atunci când țara a aderat la Comunitatea Economică Europeană în 1973.

Farage a trebuit să răspundă și acuzațiilor că incită la ură rasială prin felul în care critică imigrația - ajunsă la 330000 pe an, deși premierul Cameron a promis acum șase ani să o reducă la sub 100000, spunând că o politică de imigrație ca a Australiei, pe puncte, nu ar face discriminare între europeni și cei din afara Europei și ar permite celor din Commonwealth, majoritatea asiatici și africani să concureze pe picior de egalitate cu cetățenii din statele UE.

Marea Britanie contra Mica Anglie

La rândul său, premierul Cameron, pus sub presiune de întrebări cu privire la eșecul său de a controla imigrația din statele UE, a încercat de fiecare dată să aducă discuția pe terenul incertitudinii economice în cazul unei ieșiri din UE.

Esența argumentului său a fost că, în pofida neajunsurilor, statutul de membru UE permite Marii Britanii să fie la masa negocierilor și să le influențeze, altfel nu ar avea niciun cuvânt de spus asupra unor măsuri care oricum ar afecta țara.

Premierul Cameron a recunoscut că imigrația reprezintă o problemă, dar a încercat să sublinieze rolul pozitiv pe care îl joacă migranții veniți din statele UE și a reamintit că în negocierile sale cu Uniunea a obținut niște concesii semnificative cum ar fi reducerea accesului imediat la beneficii sociale pentru noii migranți din UE.

Mai puțin spectaculos decât Farage în exprimare, premierul Cameron l-a atacat de două ori pe acesta spunând că dorește o "Mare Britanie", nu o "Mică Anglie" așa cum ar dori liderul UKIP, menționând și ipoteza unui alt referendum pentru independență în Scoția în cazul unui vot pentru Brexit (ieșire) în 23 iunie.

Este puțin probabil ca această dezbatere cu alegătorii să fi convins multă lume într-un fel sau altul, argumentele fiind deja arhi-cunoscute. 

Cu 15 zile înainte de referendum sondajele sunt pe muchie de cuțit: media a șase sondaje de opinie în săptămâna încheiată pe 6 iunie dă votului de rămânere 51% față de 49% pentru părăsire.

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ