Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Avertisment IPP: Pensiile speciale vor transforma România în următoarea Grecie

adrian_moraru.jpg

Image source: 
facebook.com/Adrian.Moraru

Adoptarea de către Senat a proiectului privind pensiile speciale pentru aleșii locali, de la primari la președinți și vicepreședinți de consilii județene, stârnește nemulțumiri: inițiativa, respinsă o dată de Curtea Constituțională, este criticată pentru că nu ar avea în spate o estimare clară a costurilor. Ministrul Muncii le-a cerut deja primarilor să spună deschis că nu au nevoie de pensii speciale. Sistemul de pensii ar putea deveni nesustenabil, a avertizat Dragoș Pâslaru .

Este un vot cu dedicație, într-un an electoral, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Impactul este uriaș, iar lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât un procent foarte infim din localitățile mici din România se autofinanțează, spune, la RFI,  Adrian Moraru:

Adrian Moraru: Din 2.700 de comune din România, 2.000 de comune nu au nici măcar 10% venituri prorii. 90% din bugetul lor este dat de la guvern, pentru că pe teritoriul localității lor nu are loc niciun fel de activitate economică și nu sunt colectate nici impozitele pe locuințe și pe terenuri. Este ridicol să spunem că acei oameni merită, după două mandate de primar, pensii de 3.000 – 4.000 de lei, când la ei, într-o comună cu cinci sute de suflete nu au făcut aproape nimic. Primarii s-au ales, consilierii locali, consilierii județeni și președinții de consilii județene sunt deja în funcție, iar acum, după campanie, trebuie să performeze pentru structurile centrale ale partidelor și să strângă voturi pentru alegerile parlamentare din toamnă.

Reporter: Chiar și așa, vorbim despre o povară uriașă.

A.M: Vorbim despre niște sume inimaginabile. Noi, la IPP, am făcut un calcul. În România sunt aproape 50.000 de aleși locali. Tot conform unor estimări de ale noastre, rata de reînnoire a aleșilor locali este la aproximativ 45%, de la o alegere la alta. La cele șase rânduri de alegeri pe care le-am avut de-a lungul timpului, acest lucru înseamnă un număr cuprins între 150.000 și 200.000 de oameni care pot să invoce această lege și să solicite aceste pensii.

Rep: Există foarte multe primării în țară, care sunt finanțate și de la bugetul de stat pentru că nu reușesc să se autofinanțeze din taxe și impozite. Ar fi cineva atât de inconștient, încât să își facă un calcul strict electoral, ca apoi să se trezească că este la guvernare, la putere și trebuie să dea bani cu nemiliuta pentru ceva ce tot ei au votat?

A.M: Da. În general, politicienii se gândesc strict la ziua de mâine. Iar ziua de mâine, înseamnă, pentru ei, alegerile parlamentare. În mentalitatea parlamentarilor nu cred că se poate schimba nimic. Frica lor față de alegerile care urmează este evidentă. În ceea ce privește schimbarea propriu-zisă a legii, nu cred că avem vreo șansă din perspectiva parlamentului. Vorbim despre aceleași majorități, despre aceeași lideri. Până la urmă, singura șansă rămâne președintele, dar și Curtea Constituțională, care poate să invoce, din nou, sursa acestor venituri. Nu avem această sursă. Nu ne putem permite să plătim aceste sume.

Rep: Curtea Constituțională a invalidat o dată această lege, tot din cauza sursei.

A.M: A invalidat legea tocmai pe acest motiv. Nu s-a prevăzut care este sursa. Și acum aceasta este foarte vag definită, din bugetele locale. Nu există în spatele acestei legi o estimare a costurilor curente și nici a celor viitoare. Aceste costuri vor crește de la an la an. După fiecare patru ani, ne vom trezi cu alți pretendenți care vor dori să beneficieze de astfel de pensii. Riscam ca în zece – douăzeci de ani să avem aproape jumătate de milion de oameni, dacă nu mai bine, care să poată să beneficieze de o asemenea lege.

Rep: Această așa numită pensie specială, acest supliment de pensie, se adaugă altor inițiative venite din Parlament, criticate, inclusiv, de Guvern și de organizațiile neguvernamentale. Sunt inițiative populiste, făcute fără a se ține cont de sursa finanțării. Ce riscăm în acest context și din perspectiva deficitului bugetar și din perspectiva anilor ce vor urma?

A.M: Nu cred că riscăm. Cred că este doar o problemă de timp, pe care nu îl putem încă estima, până când vom fi următoare Grecie. Cu asemenea lipsă de responsabilitate fiscală și de larghețe în care acordăm tot felul de bonusuri, prime, subvenții, măriri, oricui în domeniul privat sau în domeniul public, în domeniul angajaților de la stat sau în cel al demnitarilor, este doar o problemă de timp până când vom deveni următoarea Grecie.

Rep: A contat faptul că în această perioadă a fost un guvern tehnocrat și atunci, Parlamentul a forțat nota?

A.M: Nu. Cred că ceea ce contează este tocmai lipsa de gândire a politicienilor care iau astfel de decizii. În lipsa unor proiecte și a unei relansări a țării în domeniul economic, singurul lucru pe care îl pot face la sfârșitul unui mandat parlamentar, pentru a acoperii toate insuccesele pe care le au, este să mărească pensii, salarii, indemnizații, pentru ca oamenii care beneficiază de acestea să intre fericiți în alegerile parlamentare și nimeni să nu aibă ceva de comentat, din contră, să îi ajute să fie realeși.



Potrivit inițiativei, aleșii locali care nu au fost condamnați definitiv cu executare vor primi pensii speciale după un mandat întreg, sume ce se vor adăuga pensiei clasice de stat. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.