Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Exclusiv RFI: Erdogan va rămâne partenerul Occidentului pentru mult timp (expert în chestiuni turce)

erdogan.jpg

preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan

Profesorul Ionuţ Cojocaru, istoric specializat în chestiuni turce şi otomane, explică într-un interviu la RFI de ce Turcia nu va părăsi niciodată, de bunăvoie, Alianţa Nord-Atlantică. El spune că în perioada următoare preşedintele Erdogan îşi va consolida puterea, iar Occidentul va fi nevoit să accepte ca "normal" ceea ce se întâmplă în această ţară.

Ionuț Cojocaru: Din afară pare foarte greu de înțeles ceea ce se întâmplă în Turcia, având în vedere miile de arestări, acuzațiile, închiderea școlilor, scoaterea multor oameni din sistemul ministerului de interne sau al educației. Sunt lucruri specifice Turciei, având în vedere faptul că la lovitura de stat din 1980 numărul arestărilor și al morților a fost mult mai mare decât la această tentativă.

Pentru ei este ceva normal. Aceste schimbări vin ca o reconfirmare a democrației, pe care o înțeleg într-un anumit fel. Cred că în viitorul apropiat lucrurile se vor derula către normalitate. Turcia este necesară Europei. Nimeni nu va îndrăzni să facă altceva decât să semnaleze prin declarații de presă și să atragă atenția asupra lucrurilor de acolo. În fond, Turcia va rămâne partenerul Europei, un partener vulcanic, care îngrijorează foarte mult zona europeană.

Având în vedere faptul că și Europa trece  printr-o criză generată de atentate, asasinate, putem spune că în momentul de față în nicio parte nu este liniște. Regimul Erdogan se va întări, iar președintele Erdogan va fi partenerul europenilor pentru mult timp de acum înainte, fie că ne place sau nu.

Ceea ce a încercat să facă media turcă, la unison, este să îl condamne pe clericul Fethullah Gulen pentru că îl consideră ca fiind persoana din spatele acestei tentative de lovituri de stat. În fiecare zi se aduc argumente și apar știri cum că o parte din generalii impocați în această lovitură au fost în contact cu el. Au apărut și știri potrivit cărora fiecare general ar fi avut câte o bancnotă de un dolar cu anumite serii pentru a se recunoaște între ei.

Sunt știri care au convins opinia publică de faptul că acest cleric ar fi stat în spatele loviturii de stat. În viitorul apropiat ministrul justiției și cel al muncii vor merge în Statele Unite pentru a-i convinge pe americani să îl repatrieze pe Gulen.

 

Reporter: Spuneați că în scurt timp Turcia va reveni la normal. Cum va arăta, totuși, această normalitate?

 

I.C: Bănuiesc că în viitorul apropiat se va schimba constituția, iar Turcia va deveni un sistem prezidențial, în care președintele va avea puteri sporite. Erdogan folosește comparația cu America, Rusia și cu Franța, state care au președinți cu roluri executive și folosește retorica referitoare la faptul că atunci când Turcia vrea același lucru este văzută diferit. Erdogan se va folosi de acest șoc.

Populația este foarte sensibilă. Zeci de mii de turci au ieșit în stradă din 15 iulie până acum pentru a sărbătorii victoria democrației. Aceștia își arată apartenența la valorile laicității, îl comemorează și îl dau ca exemplu pe Ataturk, iar Erdogan este continuatorul republicii.

 

Rep: Domnule Ionuț Cojocaru, se poate spune că a eșuat kemalismul în Turcia?

 

I.C: Nu se poate spune că a eșuat kemalismul. Chiar dacă au existat acele tendințe ale neo-otomanismului, prin deviza „zero probleme cu vecinii” a fostului prim ministru și fostului ministru de externe Ahmet Davutoglu , în ultima perioadă, 2012 – 2015, în practică, nu a existat un vecin cu care Turcia să nu aibă probleme. Vedeți ce s-a întâmplat în Siria, în Irak, în Orientul Apropiat.

Prin reluarea legăturilor cu Israelul, Turcia a înțeles că trebuia schimbat ceva. Acel ceva trebuia să vină din interior, prin întărirea internă a Turciei. Apoi, dacă va apărea un alt context, va putea să reia acea doctrină. În momentul de față, din declarațiile președintelui și ale liderilor politici de la Ankara, am văzut că toți se concentrează pe consolidarea statului. Erdogan chiar spunea că Turcia este a șaptea economie din Europa, a 16 din lume, iar până în 2023, la aniversarea a o sută de ani de la înființarea republicii turce, trebuie să atingă un nou prag în ceea ce privește creșterea economică și nu numai.

 

Rep: După toate aceste schimbări, poate fi comparată Turcia cu Iranul?

 

I.C: Turcia nu poate fi comparată cu Iranul. Chiar dacă sunt două state musulmane, diferențele doctrinare sunt foarte mari. Turcia este majoritar sunită, Turcia este în NATO, Turcia are un parteneriat cu Uniunea Europeană, Iranul nu are. Chiar dacă aceste lucruri se întâmplă și ne întrebăm de ce, trebuie să ținem cont de faptul că și atunci când au avut loc celelalte trei lovituri de stat, Turcia era membru NATO și exista pedeapsa capitală. Americanii și europenii au înțeles că Turcia trebuie ținută aproape.

O Turcie care nu ar fi în relații foarte bune cu Uniunea Europeană ar produce foarte multe probleme organizației. Gândiți-vă la criza migrației, vecinătatea cu ISIS, dezvoltarea relațiilor cu Rusia care produc îngrijorare. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie să privim Turcia ca un stat în care oamenii au o mentalitate foarte diferită de a noastră, pe care îi interesează în primul rând ceea ce se întâmplă la ei în țară și apoi dacă pot sau nu să colaboreze cu alte state. Ei îl vor pe Erdogan, chiar dacă toată lumea se opune. În articolele mele îl caracterizam ca fiind o persoană autoritară. Cu toate acestea, popularitatea lui a ajuns la peste 60%. Trebuie să acceptăm Turcia așa cum este. Dacă turcii îl vor pe Erdogan, noi nu putem decât să observăm lucrurile care se întâmplă acolo și să privim Turcia ca pe un stat normal. Aveți exemplul relațiilor foarte bune care au existat în trecut cu Libia lui Gaddafi sau cu Arabia Saudită, stat în care regimul este mult mai autoritar.

 

Rep: Cât de plauzibil este scenariul conform căruia Turcia părăsește NATO?

 

I.C: Turcii știu să negocieze foarte bine. Știu foarte bine să își joace cărțile. Nici vorbă ca Turcia să părăsească NATO. Sunt foarte conștienți de rolul și importanța lor în cadrul Alianței Nord Atlantice. Folosesc aceast lucru pentru a crea presiune pe europeni și americani și să arate că pot crea alte alianțe. Folosesc foarte bine acest argument și joacă la două capete.

Își consolidează relațiile cu Rusia, unul dintre partenerii economici foarte importanți pentru turci. În același timp, în cadrul NATO își consolidează poziția, fiind prima armată din Alianță după Statele Unite.

Nu vor ieși și nu se va pune astfel problema, decât în cazul în care americanii sau alți membrii ai Alianței vor pune în discuție rămânerea Turciei în NATO. În ceea ce îi privește pe turci, cunoscându-le istoria, nu vor părăsi niciodată Alianța Nord Atlantică.

Profesorul Ionuţ Cojocaru, istoric specializat în chestiuni turce şi otomane, intervievat de Andreea Orosz.