Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce nu se înscriu românii din Diaspora în Registrul Electoral?

Deși au mai puțin de o lună la dispoziție pentru a se putea înscrie în Registrul Electoral, românii din diaspora nu par interesați  de votul prin corespondență. Mulți au dat vina pe procedura greoaie, acuzând faptul că trebuie să parcurgă în unele cazuri sute de kilometri pentru a depune documentele. Legea oferă însă posibilitatea de a trimite documentele prin poștă.

Datele oficiale arată că până în prezent s-au înscris în Registrul Electoral aproximativ 4700 de alegători din diaspora. Dintre aceștia, aproximativ 1000 au cerut secție de votare acolo unde locuiesc. Restul de 3700 doresc să voteze prin corespondență.

De ce sunt atît de puțini români interesați? Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, spune într-un interviu pentru Agerpres că este cumva explicabil în condițiile în care practica peste tot în lume este să te prezinți la urne fizic. « Cu atât mai mult cu cât este pentru prima dată când noi facem acest exercițiu al votului prin corespondență, este cumva de anticipat și de așteptat ca numărul celor care își vor exercita dreptul de a alege prin această modalitate să nu fie foarte ridicat » mai spune ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni. Și Maria Ligor respinge ideea invocată de unii privind complexitatea procedurii de înscriere în Registrul Electoral.

Procedura este de fapt una simplă. Trebuie completată o cerere, însoțită de o copie a pașaportului pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate. Românii care au reședința în străinătate trebuie să atașeze la aceeași cerere copia după cartea de identitate și un document care să dovedească faptul că au rezidență legală în țara respectivă.

Modelul de cerere se găsește pe siteul Autorității Electorale Permanente. Documentele nu pot fi transmise online. Ele pot fi depuse personal SAU trimise prin poștă către misiunea diplomatică respectiv oficiul consular din statul de reședință sau de domiciliu.

Reprezentanții românilor din străinătate au acuzat de mai multe ori autoritățile că îi pun pe drumuri pentru a se putea înscrie, mesaj preluat și de unii politicieni. În realitate, alegătorii din diaspora pot trimite documentele prin poștă – ministrul pentru relația cu românii de pretutindeni spune că misiunile diplomatice au datoria de a informa alegătorii. Ministerul de externe a demarat o campanie de informare - la punctele de trecere a frontierei atât terestre cât și cele din aeroporturile internaționale  sunt împărțite pliante.

Românii din diaspora sunt informați astfel despre cum pot vota la alegerile parlamentare și li se pune la dispoziție și cererea de înscriere în Registrul electoral.

Înscrierea în registrul electoral nu este obligatorie. Este o opțiune pe care legiuitorul a acordat-o cetățenilor români din străinătate în urma evenimentelor din 2014 de la alegerile prezidențiale, spunea la RFI Marian Muhuleț, reprezentantul Autorității Electorale Permanente..

Cetățenii români din străinătate sunt discriminați pozitiv față de cetățenii români din țară. Dacă în țară, cetățenii români au o singură opțiune, aceea de a se prezenta la secția de votare de care aparțin conform domiciliului, cetățenii români din străinătate au trei opțiuni de vot: corespondență, secție de votare la cerere cât mai aproape de domiciliul sau de reședința lor sau să se prezinte la ambasadă sau consulat, unde pot sta din nou la coadă. La secțiile de votare de pe lângă ambasade și consulate votează acei cetățeni care nu s-au înscris în registrul electoral, explica Marian Muhuleț.

Odată cu introducerea noului sistem, cetățenii români din străinătate au trei opțiuni de vot. Dacă se înscriu în registru pot vota prin corespondență sau la secție nou înființată şi, dacă nu o fac, pot vota, la fel ca în trecut, la secțiile de pe lângă ambasade și consulate.