Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Invazia din Cehoslovacia, 21 august 1968

Reacțiile statelor, mai ales cele generate de teama de a nu pierde din influența internațională, pot fi uneori imprevizibile. Așa s-a întâmplat în Cehoslovacia în august 1968.

La începutului anului 1968, conducerea Partidului Comunist din Cehoslovacia a  fost preluată de Alexander Dubček. Deși comunist convins, acesta considera că sistemul socialist putea exista într-o atmosferă de libertate individuală. Această doctrină contravenea total metodei centralizatoare autoritare a URSS. 

În urma lansării unui program de liberalizări și reforme inițiat în aprilie, care includea o libertatea mărită a presei și posibilitatea unei guvernări multipartinice, a început ceea ce istoria a consemnat drept Primăvara de la Praga. 

Leonid Brejnev era îngrijorat de reformele cehoslovace, care ar fi putut, în viziunea acestuia, să slăbească poziția blocului comunist în plin Război Rece. Pentru a elimina pericolul ca Republica Socialistă Cehoslovacă să iasă de sub influența sovietică, a luat măsuri caracteristice epocii și regimului.

Pe 21 august 1968, Armata Roșie și trupele altor patru țări din Pactul de la Varșovia –Polonia, Ungaria, Germania de Est și Bulgaria- au cotropit teritoriul cehoslovac. O absență notabilă de la invazie, cu ecouri internaționale puternice, a fost cea a României. Nicolae Ceaușescu a condamnat prompt acțiunea sovietică într-o cuvântare istorică din balconul Comitetului Central al PCR.

Sovieticii au invadat sediul Comitetului Central din Praga și l-au arestat pe Dubček. Pentru a-l înlocui, însă era nevoie de acordul președintelui republicii, generalul Svoboda; ori, acesta a refuzat. Comitetul Central s-a declarat, de asemenea, favorabil lui Dubček. Mass-media a refuzat să se pună în slujba ocupantului, iar armata și poliția au rămas fidele conducătorilor Partidului.

Brejnev a trebuit să accepte aceste realități și a renunțat la ideea de a înlocui imediat echipa liberală cu una prosovietică. Pe 23 august, la Moscova, au început negocierile între sovietici și generalul Svobda, care îi avea alături pe Dubček și  pe alți lideri ai partidului. Conducătorii liberali rămâneau în funcții, dar trebuiau să facă o serie de concesii importante. De asemenea, trupele sovietice rămâneau în staționare temporară pe teritoriul cehoslovac.

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (în curs de apariție la Curtea Veche Publishing) și colaborator al revistei Historia.

Ascultă Accent pe istorie în fiecare zi de luni până vineri la RFI România