Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Cine sunt și de unde vin kurzii?

Kurzii reprezintă unul dintre cele mai dezbătute subiecte în contextul internațional actual al conflictului din Siria, mai ales în raport cu statul turc, dar nu numai. Pentru a înțelege mai bine povestea kurdă, să ne întoarcem puțin în istorie.

Kurzii sunt una dintre populațiile băștinașe care locuiau în Mesopotamia, pe teritoriile de astăzi din sud-estul Turciei, nord-estul Siriei, nordul Irakului, nord-vestul Iranului și sud-vestul Armeniei. Înainte de Primul Război Mondial, aceștia duceau o viață nomadă tradițională în spațiile amintite, având ca principală ocupație pășunatul oilor și al caprelor. 

La sfârșitul războiului și odată cu prăbușirea Imperiului Otoman și crearea unor noi state în regiune, kurzii au sperat că va fi posibillă, în sfârșit, și formarea unui stat național kurd. De altfel, Tratatul de Pace de la Sèvres din august 1920, dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate, cuprindea și o secțiune în care se recomanda formarea unui stat național kurd.  Doar că tratatul oricum și-a pierdut valabilitatea în 1923, când a fost înlocuit de Tratatul de la Lausanne, care punea capăt Războiului de Independență turc și consemna recunoașterea internațională a suveranității noului stat Republica Turcia, stat succesor al Imperiului Otoman.

 

Turcia, Iranul și Irakul au hotărât să nu recunoască formarea unui așa-numit stat Kurdistan, astfel încât cetățenii kurzi din aceste state -plus Siria- au devenit o minoritate în populația fiecăruia dintre aceste state, fiind adesea privați de multe drepturi și libertăți. A urmat formarea unor grupări care luptă pentru independență sau pentru autonomie politică și culturală, cum este Partidul Muncitoresc Kurd (PKK) din Turcia, Partidul Unității Democratice din Siria (PYD) sau Partidul Democratic din Kurdistan (KDP) în Irak.

De exemplu, în Turcia, unde populația kurdă este estimată la un procent între 15% și 20%, identitatea acestora este pur și simplu negată, fiind numiți ,,turci de la munte”, iar conflictele armate cu autoritățile guvernamentale fac sute de victime.

Deși împărtășesc același scop, al formării unui stat kurd independent, cei peste 25 de milioane de kurzi care locuiesc în zonele muntoase de la granițele statelor Turcia, Irak, Siria, Iran și Armenia, nu par că vor ajunge curând la o înțelegere între ei și nici la vreun acord cu statele în interiorul cărora se constituie drept enclave.

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România