Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Accent pe istorie: Armenia - 25 de ani de independență și un conflict înghețat

nagorno.jpg

Localnici din satul Talish, din regiunea Nagorno-Karabakh, evacuându-și locuințele în timpul ciocnirilor militare din aprilie 2016
Sursa imaginii: 
Reuters

Conflictul dintre Armenia și Azerbaijan referitor la regiunea Nagorno-Karabakh se află încă pe agenda internațională. La Accent pe istorie aflăm mai multe despre originile acestei dispute nesoluționate nici acum, la 25 de ani de când Armenia și-a declarat independența statală, la 21 septembrie 1991.

Karabakh este traducerea unui cuvânt azer care înseamnă grădina neagră, în timp ce Nagorno este un cuvânt rusesc ce se traduce prin muntos.

Locuită atât de armeni creștini, cât și de  turci azeri, regiunea Karabakh a devenit parte a Imperiului Rus în secolul a XIX-lea. Cele două grupuri au trăit într-o relativă pace, chiar dacă au mai existat și conflicte de-a lungul timpului.

După primul război mondial și după revoluția bolșevică lucrurile s-au schimbat. În 1922, noua conducere de la Moscova a înființat Regiunea Autonomă Nagorno-Karabakh. Aceasta era parte integrantă a  Republicii Sovietice Socialiste Azerbaijan, doar că avea o majoritate etnică armeană.  Acest lucru avea să nască dispute aprinse.

În anii ’80, pe măsură ce Uniunea Sovietică își pierdea din putere și din controlul asupra republicilor sale, fricțiunile între armeni și azeri au început să se amplifice violent, mai ales că Parlamentul din regiunea Nagorno-Karabakh a votat alipirea la Armenia. 

Astfel, în 1988 a început un război sângeros între trupele din Azerbaijan și secesioniștii armeni. În timpul conflictului, care a durat șase ani, și-au pierdut viața între 20.000 și 30.000 de oameni, iar mai mult de un milion de persoane și-au părăsit locuințele. A urmat, în 1994, un  armistițiu mediat de Rusia, în urma căruia Nagorno-Karabakh a rămas, teoretic, un teritoriu care se guvernează singur. Practic, a rămas teritoriul unui conflict înghețat, unde etnicii armeni au preluat controlul în urma războiului.

De la armistițiu încoace, regiunea s-a aflat într-o situație fără ieșire. Azerii nu acceptă pierderile de teritorii, în timp ce armenii nu dau niciun semn că le-ar înapoia. Grupul de la Minsk format sub egida OSCE, condus de Rusia, de SUA și de Franța încearcă să găsească o soluție pentru a pune capăt disputei, dar, până în prezent, demersurile au fost lipsite de succes.

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România