Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Valery Kuzmin vrea reluarea dialogului. Dan Dungaciu: Ambasadorii transmit mesajele centralei

Îmbunătățirea relațiilor dintre Moscova și București a fost una din temele centrale asupra cărora a insistat, în primul său interviu de la preluarea mandatului, Valeri Kuzmin, ambasadorul rus în România. În intervenția  recentă de la TVR, Valeri Kuzim a vorbit despre păstrarea pe agendă a temei Tezaurului, despre relația cu NATO și scutul de la Deveselu sau situația din Republica Moldova. Kuzmin avea imaginea unui ambasador radical, creată în timpul mandatului avut la Chișinău. Acum, la București, pare că tonul s-a domolit, spune, la RFI, sociologul Dan Dungaciu, director al Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române. 

Mesajul general transmis este, aparent, unul de deschidere  - liniile se traseză oricum numai de la Kremlin, direct de la Vladimir Putin, consideră Dan Dungaciu:

Dan Dungaciu: Puținele comentarii care au existat după prima intervenție a ambasadorului Federației Ruse în România se explică printr-un anumit orizont de așteptare ce a fost creat în jurul persoanei ambasadorului Federației Ruse. Imaginea ambasadorului rus era de ambasador dur, radical, în contrast cu fostul ambasador al Federației Ruse. Se dădeau multe exemple, de la prestația domniei sale de la Chișinău. Toată lumea aștepta un discurs pe măsura percepției deja create.

Reporter: Ce ar fi însemnat un discurs radical?

D.D: Dacă ne gândim la ceea ce spunea în Republica Moldova, un discurs care trece cu mult peste ceea ce înțelegem prin norma diplomatică. Ambasadorul Kuzmin, se pronunța, la Chișinău, despre tot și despre toate, începând de la manuale, curricula școlară, atitudinea față de regiunea separatistă, etc. Mesajul trimis de ambasadorul Federației Ruse a fost unul de colaborare, de reluare a relațiilor dintre Federația Rusă și România. Acest lucru înseamnă că a existat un punct în care acestea au fost înghețate. Mesajele au fost pozitive, de deschidere. Este o schimbare de repertoriu, care este cu atât mai contrastatntă și mai vizibilă, cu cât imaginea emitentului, a ambasadorului este bine cunoscută.

Rep: Este o schimbare de suprafață sau poate fi o schimbare de esență?

D.D: Depinde de ce va urma. Ambasadorii nu au opinii personale. Ei transmit mesajele trimise de centrală. Din acest punct de vedere este semnificativ faptul că mesajul este mai de grabă de deschidere. Ce se va întâmpla cu acest mesaj, dacă va fi o deschidere care se închide, urmează să vedem peste puțin timp. Urmează să vedem care vor fi mesajele transmise de partea română. Acea întâlnire preconizată a comisiei de istorici referitoare la tezaur, a fost la vremea respectivă, un fel de diplomație cvasi publică, nu o diplomație oficială. Avea menirea să eschidă o poartă. Faptul că ambasadorul Federației Ruse invocă o viitoare întâlnire a istoricilor pe acest dosar, vine ca o continuare a mesajului inițiat de deschidere a relațiilor bilaterale dintre România și Federația Rusă.

Rep: Problema tezaurului este într-adevăr adusă în discuție de noul amabasador rus. Tema scutului de la Deveselu și relația cu NATO este din nu adusă în prim plan, Rusia fiind nemulumită atât de capacitățile militare de acolo, cât și de relația cu NATO, care ar încerca să reconfigureze securitatea mondială.

D.D: Din acest punct de vedere nu este și nici nu putea să fie ceva nou. Ar fi însemnat o contradicție sau o schimbare de poziție la nivel oficial în Federația Rusă sau, mai rău, o diferență de poziție între ambasadorulFederației Ruse și oficialii de la Moscova. Acest lucru nu se putea întâmpla.

Rep: Este o nuanță acolo. Ambasadorul Kuzmin spune că relațiile complicate de acum, nu sunt legate numai de acest scut, ci de tot peisajul din regiune.

D.D: Când vorbește despre aceste lucruri, ambasadorul Federației Ruse nu se adresează strict României. Se adresează României ca parte a NATO: În acest moment, scutul este asociat în mod nemijlocit cu alianța. Din acest punct de vedere, mesajele au fost și de această natură. Există o linie de mesaj mai slabă, nu la nivel de ambasador, care spune că despre scut rușii nici măcar nu vor discuta vreodată cu românii pentru că românii sunt prea jos în această dezbatere pe care Kremlinul o va avea numai cu Casa Albă. Scutul este o chestiune pe care o vor discuta doar cu americanii. La un moment dat, dacă se vor împăca sau se vor certa pe chestiunea scutului, sau chiar dacă vor aunge la confruntare, așa cum spunea un analist rus, românii vor afla ultimii. Faptul că România nu este parte a acestui dialog, este la linia de mesaj extrem de arogantă, foarte rusească, pe care Moscova a transmis-o deja, chiar dacă nu la nivel oficial.

Rep: S-a făcut referire și la situația din Republica Moldova, inclusiv la Transnistria. Referitor la acest stat, ambasadorul spune că este greu de acționat atunci când există două acorduri omerciale pe teritoriul aceluiași stat.

D.D: Republica Moldova se află în situația în care există o intersecție între acordurile economice din cadrul Comunității Statelor Independente și Acordul de asociere. Partea rusă reproșează Chișinăului că aceste două lucruri nu pot fi conciliate. Nu este deloc întâmplător că ceea ce ambasadorul Federației Ruse a spus este strict mesajul pe care, în campania prezidențială, Igor Dodon, candidatul socialiștilor și al Rusiei, concomitent, îl spune alegătorilor. Acesta afirmă că atunci când va ajunge președinte va renegocia acordul de asociere, în așa fel încât să îl pună în acord cu situația din Republica Moldova și cu acordurile la care Republica Moldova este parte, adică cu acordurile economice din spațiul CSI. Uneori spune că va anula acordul de asociere. Din acest punct de vedere este o sincronizare între domnul Kuzmin și domnul Dodon, care cred că ar fi utilă ca să înțelegem arhitectura de putere din campania prezidențială de la Chișinău.

Rep: În timpul interviului acordat televiziunii publice din România, foarte des, Valeri Kuzmin s-a referit la spusele lui Vladimir Putin, folosind sintagme de genul „după cum a spus și președintele Putin”, „după cum a afirmat Vladimir Putin”. Vorbeați mai devreme despre centralele de la Moscova. În acest caz, Vladimir Putin este direct centrala de la Moscova? Tot ce afirmă ambasadorul vine direct de acolo?

D.D: În vremea președinției domnului Medvedev circula un banc în Federația Rusă: „Ați sunat la președinția Federației Ruse. Pentru Președintele Medvedev apăsați tasta doi.”. Ideea că Vladimir Putin conduce Federația Rusă, fie că este vorba despre politica internă, fie cea externă, este deplin asumată. El este gestionarul și emitentul principal în ceea ce privește politica externă și de securitate. În acest moment Rusia înseamnă Vladimir Putin și Vladimir Putin înseamnă Federația Rusă. Nu este nimic surprinzător în ceea ce spune ambasadorul Kuzmin. Nu este nimic la care nu ne-am așteptat. Este poziția oficială a Federației Ruse, chiar dacă a ilustrat-o mai concret prin folosirea numelui președintelui Putin.

 

 

 
Asculta AICI interviul cu Dan Dungaciu: