Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Summit FMI-Banca Mondială, la Washington. ”Populismul e principalul motiv de îngrijorare”

smuresan.jpg

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan

La Washington a început, miercuri, Reuniunea anuală Fondul Monetar Internațional (FMI) - Banca Mondială. Ca în fiecare an, se discută despre starea economiei globale. La întrunirea din capitala SUA, Parlamentul European este reprezentat de eurodeputatul român Siegfried Mureșan. El a vorbit, la microfonul RFI, despre principalele teme de discuție, temerile economiștilor privind economie globală, dar și despre efectele Brexitului, temă abordată de Siegfried Mureșan într-o întrevedere avută cu economistul-șef al FMI.

Deputatul european Siegfried Mureșan reprezintă Parlamentul European (PE), ca membru al delegației Comisiei pentru afaceri economice și monetare din PE, la Reuniunea anuală Fondul Monetar Internațional (FMI) - Banca Mondială, care se desfășoară în perioada 6 - 9 octombrie 2016 la Washington DC, Statele Unite ale Americii.

Interviul acordat RFI de eurodeputatul Siegfried Mureșan:

Siegfried Mureșan: Spre deosebire de alți ani, anul acesta, marea îngrijorare sunt politicienii populiști. Reprezentanții Fondului  Monetar Internațional sunt îngrijorați de situația din Marea Britanie, generată ca urmare a referendumului și de șocul pe care eventuala alegere a lui Donald Trump l-ar putea avea asupra economiei mondiale.

Reporter: V-ați întâlnit cu economistul șef al Fondului Monetar Internațional. Discuțiile au fost în marja BREXIT-ului, a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pe scurt, ce concluzii ați putea trage din discuția cu economistul șef al FMI?

S.M: Fapul bun este că, imediat după referendum, băncile centrale - atât Banca Centrală Europeană, cât și cea a Angliei - au fost bine pregătite și de aceea nu am avut un  șoc imediat. Principalul risc ține de faptul ca investitorii mari să nu mai investească în Marea Britanie, implicit să nu mai existe creștere economică și creare de locuri de muncă la nivelul la care ar putea exista. Probabilitatea să existe un șoc imediat în următorii doi ani, de-a lungul negocierilor de ieșire este foarte mică. Riscul major este ca britanicii să beneficieze de mai puține locuri de muncă create, în comparație cu situația în care Marea Britanie nu ar fi ieșit din Uniunea Europeană.

Rep: Au fost sau vor fi abordate apecte care ne privesc, care țin de România sau de Europa de Est în relația cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială?

S.M: Sigur că da. Reprezentanții Fondului Monetar Internațional susțin că este nevoie de o politică fiscal-bugetară responsabilă, de un nivel limitat al datoriei publice și de reforme structurale pentru a genera creștere economică și locuri de muncă în Europa. Este ceea ce susțin și eu de la începutul mandatului meu în Parlamentul European, respectiv necesitatea ca reformele structurale să continue. Doar prin intermediul acestora putem îmbunătății competitivitatea și putem face atractive pentru investitori economiile din Europa și în special, pe cele din Europa Centrală și de Est. Locuri de muncă sunt create de investitorii privați doar în acele țări în care economia este puternică, competitivă și de încredere. Șansa pe care noi o avem spre deosebire de alte regiuni, este dată de fondurile europene. Acestea, bine investite în infrastructură, în cercetare, în inovare, pot duce la o sporire considerabilă a competitivității economiei noastre. Atunci va deveni mai atractivă pentru investorii care vor creea locuri de muncă.

Rep: Sunteți eurodeputat, reprezentați Parlamentul European la această întâlnire anuală a Fondului Monetar Internațional cu Banca Modială. Urmează să țineți și un discurs despre viitorul uniunii economice și monetare. Ce veți transmite prin luarea de cuvânt pe care o veți avea?

S.M: Pentru ca niciodată în viitor o criză financiară sau economică să nu ne mai afecteze așa cum a făcut-o criza care și-a avut originea în anii 2007 – 2008, trebuie să tratăm tocmai cauzele acelei crize. Consider că acestea sunt: prea multă datorie publică, prea puțină competitivitate și un sector bancar prea fragil. Voi spune că regulile de deficit fiscal care există în Europa prin Pactul de creștere și stabilitate, prin Tratatul fiscal la care România a aderat, sunt bune, nu trebuie flexibilizate și trebuie respectate. Când vine vorba de datorie în Europa, economia mondială are nevoie de predictibilitate. Prea multă datorie este proastă. Dacă te lovește un șoc extern și ai multă datorie, ai un spațiu foarte limitat de a reacționa, pierzi imediat încrederea piețelor financiare. Trebuie să limităm datoria, să îmbunătățim competitivitatea și să întărim sistemul bancar. Trebuie să facem ca acesta să revină la funcția inițială, de a servi consumatorii și economia reală.

Deputatul european Siegfried Mureșan, despre Reuniunea anuală Fondul Monetar Internațional (FMI) - Banca Mondială