Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Kashmir - Între India și Pakistan

kashmirr.jpg

Localnici din Kashmir aruncă cu pietre într-un soldat indian în timpul unui protest de stradă, Srinagar, 21 iulie 2016
Image source: 
AFP

În ultimele săptămâni, rivalitatea istorică dintre India și Pakistan asupra Kashmirului s-a reaprins, între cele două tabere având loc ciocniri violente. Disputa dintre India și Pakistan asupra Kashmirului durează de aproape 70 de ani și menține activă una dintre cele mai militarizate zone din lume, Linia de Control, dintre cele două țări. Cum a pornit, însă, competiția asupra acestui teritoriu?

În anul 1947 India a fost împărțită în două dominioane, India și Pakistan, ambele devenind independente. Principatul Kashmir a avut de ales cărui stat dintre cele două să se alăture.

Maharajahul Kashmirului, Hari Singh, liderul hindus al unui stat majoritar musulman prins între cele două țări, India și Pakistan, nu s-a putut decide. A semnat un acord temporar de înghețare a situației existente la acel moment și de menținere a serviciilor de transport cu Pakistanul.

În octombrie 1947 membri ai unor triburi pakistanze au invadat Kashmirul, determinați de unele atacuri asupra musulmanilor, dar și de ezitarea lui Hari Singh de a lua o decizie în privința statutului regiunii. Maharajahul a solicitat asistență militară Indiei, care, prin vocea guvernatorului său, generalul Lord Mountbatten, a susținut că pentru binele păcii cea mai potrivită opțiune este ca regiunea Kashmir să fie anexată temporar la India. Ulterior, un vot trebuia să decidă statutul definitiv al acesteia. Singh a semnat Instrumentul de Accedere la India, cedându-i astfel acesteia controlul asupra politicii sale externe și de apărare.

Acest document a încurajat disputa indo-pakistaneză, întrucât în timp ce India susține că a fost semnat înainte ca trupele sale să ocupe teritoriul, Pakistanul susține opusul, invocând faptul că astfel s-a încălcat acordul inițial de înghețare a status-ului Kashmirului.

Au urmat războaiele, unul în 1947-1949 și altul în 1965. În urma primului conflict, India și Pakistan, prim medierea ONU, au semnat un acord de armistițiu și au stabilit o așa-numită Linie de Control care separă partea din Kashmir deținută de Pakistan de cea deținută de India. Astfel, Indiei i-au revenit două treimi din teritoriul disputat, iar restul, adică provinciile de nord i-au revenit Pakistanului. În anii ’50 și China și-a adjudecat o parte din Kashmir, în estul provinciei. După cel de-al doilea război indo-pakistanez din 1965, Linia de Control, cu o lungime de 750 de km, a rămas neschimbată. Cu toate acestea, au mai existat ciocniri armate, precum cele din 1999 -destul de aproape de declanșarea unui nou război- și din 2002.

Un detaliu soft al istoriei hard din Kashmir este legat de materialul textil care îi poartă numele. Extrem de apreciat și valoros, cașmirul, lâna provenită de la caprele care trăiesc și pe teritoriul disputat de India și Pakistan, dar nu numai (alte zone specifice acestui animal sunt Tibetul - mai ales zona Munților Himalaya și Mongolia), și-a împrumutat denumirea  de la acesta. De ce? Pentru că în regiunea Kashmir, aflată în trecut pe celebrul Drum al Mătăsii, s-a dezvoltat prima dată procesul de prelucrare al prețioasei lâni.

Până la următoarea întâlnire, nu uitați că istoria continuă...

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica ”Accent pe istorie” din 11 octombrie 2016