Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Bosnia-Herțegovina în ecuația istorică a Europei

mostar.jpg

Podul Stari Most din orașul bosniac Mostar
Image source: 
Wikipedia

Balcanii au reprezentat de-a lungul istoriei butoiul cu pulbere al Europei. Recent, Bosnia-Herțegovina a revenit în atenția dezbaterilor internaționale, atât prin referendumul prin care sârbii bosniaci au decis să-și mențină sărbătoarea lor națională, cât și prin aplicația de membership acceptată de Uniunea Europeană.

Statul balcanic este măcinat încă de serioase neînțelegeri istorice.

Denumirea Bosnia provine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna, în timp ce Herțegovina face trimitere la trecutul regiunii, care a fost un ducat austriac, Herzog însemnând duce în limba germană. Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Devenită între timp parte a Imperiului Austro-Ungar, Bosnia-Herțegovina s-a aflat în 1914 în mijlocul cunoscutei și mult invocatei cauze care a contribuit la izbucnirea Primului Război Mondial: asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și a soției acestuia de către naționalistul sârb, Gavrilo Princip, la Sarajevo.

La sfârșitul conflictului mondial, în 1918, Imperiul Austro-Ungar s-a destrămat, iar Bosnia-Herțegovina a devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, devenit ulterior Regatul Iugoslaviei, pentru ca în 1941 să fie inclusă în Statul  Independent Croat, un stat-marionetă creat de germani, care a avut o existență scurtă, practic, pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.

Începând cu anul 1945, Tito a inclus Bosnia-Herțegovina în Republica Populară Federală Iugoslavia (devenită apoi Republica Socialistă Federală Iugoslavia), alături de Serbia, Muntenegru, Croația, Slovenia și Macedonia

Căderea comunismului, urmată de destrămarea Iugoslaviei au făcut din Balcani una dintre cele mai conflictuale zone din Europa, având în vedere configurația etnică și religioasă extrem de încâlcită. De exemplu, în componența statului bosniac intră trei grupuri etnice: sârbii-creștini ortodocși, croații – catolici și bosniacii - musulmani.

După ce în 1991, Slovenia, Croația și Macedonia și-au declarat și obținut, nu simplu, independența, în aprilie 1992 și Bosnia-Herțegovina a dorit să devină un stat independent. Din acel moment au urmat trei ani de conflict sângeros între forțele sârbo-bosniace, susținute de armata lui Slobodan Milosevic, pe de o parte, și croați și bosniaci, de cealaltă parte. Conflictul a lăsat în urmă unul dintre cele mai înspăimântatoare genocide din istorie, o sută de mii de oameni fiind uciși (80% bosniaci) și s-a încheiat cu Acordul de Pace de la Dayton, semnat ulterior la Paris în decembrie 1995. Acesta prevede crearea a două entități administrative, respectiv Federația Bosniei și Herțegovinei (51% din teritoriu) și Republica Serbia (49% din teritoriu), în cadrul unui singur stat, Bosnia-Herțegovina.

Din păcate, acordul de pace nu a adus și liniștea în Balcani, iar disensiunile etnice există și în prezent.

Până la următoare întâlnire, nu uitați că istoria continuă...

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica ”Accent pe istorie” din 13 octombrie 2016