Necunoscutul se numește Trump

Fără experiență, fără trecut politic sau de angajament civic el a devenit, după improbabila-i accesiune la funcția supremă în stat, un ecran pe care se proiectează toate anxietățile și speranțele imaginabile.

Speră dreapta alternativă - constelația de formațiuni anti-federaliste, anti-etatiste, anti-instituționaliste, anti-mondialiste,  precum Gardienii Jurământului și Trei-Procentualii - că va fi izbăvită de povara impozitelor și de bocancul pe grumaz al birocrației washingtoniene. 

Speră rasiștii, supremațiștii reali sau virtuali - organizați, umflați numeric și isterizați pe tot parcursul mandatelor Obama în încropiri precum Partidul American al Libertății - că Omul Alb (care a votat, ca și femeia, masiv pentru președintele-ales) își va redobândi locul cuvenit la masa națională ocupată samavolnic - în viziunea lor - de minorități inferioare și uzurpatoare. Trag nădejde și  conservatorii mai rezonabili, cei stipendiați de marile interese care visează la măreția Americii circa 1928, când elita economico-financiară zburdă fără vreo obligație sau restricție.

Tuturor acestora, și altora, Trump le-a aruncat hălci retorice într-un festin al promisiunilor fără zăgazuri.

Efectul real al angajamentele trumpiene de campanie ar schimba radical țara într-un sens regresiv.

America ar reveni la un trecut în care avortul era ilegal, asigurarea medicală inexistentă sau insuficientă, forță de muncă exploatată și lipsită de beneficii, sindicatele - cele care-au mai rămas - desființate sau emasculate - femeile și minoritățile discriminate. Domnia legii ar fi înlocuită cu aceea a bunului plac. Libertățile civile, cele de expresie personală sau mediatică, ar exista doar pe hârtie,  plasa socială de siguranță ar fi ciuruită, standardele educative naționale desființate, sistemul școlilor publice supus privatizării.

“Țara are nevoie de un spirit al unității și incluziunii, de respect pentru instituții și lege,  pentru modul nostru de viață, pentru semeni. Sper că Trump va avea acest spirit, în perioada tranziției și după. Drumul pe care l-am urmat ca natiune n-a fost niciodată drept. Au fost ocolișuri, zig-zaguri. Unii pot avea impresia că uneori mergem înapoi”, a spus președintele Obama în obișnuitu-i stil elegant și diplomatic.

Pentru cei din exterior, cu unele excepții notabile, reacția cea mai comună la triumful lui Trump este anxietatea.

“Sunt sigur că în străinătate mulți încearcă să anticipeze, cu neliniște, ce fel de președinte va fi.  În esență, nu știm.  Multe lucruri spuse stârnesc legitima îngrijorare: destrămarea alianțelor, acceptarea proliferării nucleare, relația cu Putin. Să sperăm că va înțelege că America trebuie să-și joace în continuare rolul de lider într-o lume foarte agitată”, spunea Leon Panetta,  Democratul care a fost șef de cabinet prezidențial, ministru al apărării și director al Serviciului de Informații Externe (CIA).  

Dacă dăm crezare retoricii de campanie,  acorduri deja parafate vor fi repudiate, cele în lucru abandonate;  alianțele militare,  aranjamente comerciale și tarifare ale Americii vor fi plasate sub lupa neiertătoare a interesului național.

Orice se poate întâmpla. De la infern la paradisul politic visat de sprijinitorii săi, care i-au iertat sau trecut cu vederea totul  în numele speranței.

Un licar s-a zărit ieri, în timpul vizitei președintelui-ales la Casa Albă și  Congres, unde s-a întâlnit cu președintele și cu liderii parlamentari Republicani care au obstrucționat vreme de opt ani  programe de care ar fi putut beneficia susținătorii de astăzi ai lui Trump, și care au fost răsplătiți, în logica vremurilor, cu realegerea. 

“Întâlnirea mea cu președintele, prima, trebuia să dureze 10-15 minute dar a durat aproape o oră și jumătate. Din punctul meu de vedere ar fi putut să se prelungească și mai mult. Am tot respectul pentru președinte, cu care am discutat o serie întreagă de chestiuni. Sper să păstrăm această relație, inclusiv pentru sfaturi. Domnule președinte, a fost o onoare pentru mine”, a ținut să spună din Biroul Oval un Trump metamorfozat miraculos într-un politician după tipic, spălat de mizeriile campaniei și brusc dispus să se conformeze regulilor sistemului. 

Un alt om.

Care dintre ei va guverna, cel din campanie sau cel metamorfozat, este bineînțeles o întrebare prematură.

“Ce se va întâmpla? Cum vor evolua lucrurile? Nu știm. Am plonjat în necunoscut. Experți nu mai există. Suntem cu toți novici, pentru că așa ceva n-am mai văzut”, avertiza un om care, până acum trei zile, știa totul despre politica americană: Charles Cook.

 
Ascultă AICI corespondența din SUA