Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Maia Sandu, plângere penală împotriva președintelui CEC și a ministrului Afacerilor Externe

maia_2.jpg

Liderul PAS, Maia Sandu
Liderul PAS, Maia Sandu

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu a anunțat că a depus o plângere penală împotriva președintelui Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, dar și a ministrului Afacerilor Externe, Andrei Galbur pentru că ”are toată convingerea că aceşti funcţionari au sabotat în mod deliberat votul diasporei”. De asemenea, Sandu va insista ca ”toți cei responsabili de proasta organizare a alegerilor prezidențiale, să fie penalizați”.

Potrivit liderului PAS, ”numai în 2015, concetățenii plecați la muncă peste hotare au transferat acasă peste 1,2 miliarde dolari SUA. Acești bani au ajuns la bătrâni cărora statul nu le achită o pensie suficientă pentru o viață demnă, la oameni care nu-și pot asigura un venit decent pentru că, în loc să contribuie la crearea locurilor de muncă, statul ineficient și corupt atârnă ca o piatră de moară de gâtul economiei. Acești bani au ajutat oamenii de acasă să supraviețuiască, plătind facturi și cumpărând produse care, până la urmă, aduc profituri grase tot celor de la guvernare. Altfel spus, banii transferați de cetățenii noștri din diasporă au compensat eșecurile statului. În schimb, cei care reprezintă statul, au hotărât că acești cetățeni sunt de mâna a doua și nu merită să-și exercite votul”, a scris Maia Sandu, aseară târziu pe pagina sa de Facebook.

Duminică, mii de moldoveni din străinătate dar și la Chișinău au protestat acuzând guvernarea de la Chișinău că a fraudat scrutinul prezidențial și prin urmare, socialistul Igor Dodon a ieșit învingător cu 52,11 la sută din voturi. La 13 noiembrie, cetățeni moldoveni de peste hotare, nu au reușit să voteze, întrucât buletinele de vot s-au epuizat, cu mult timp înaintea închiderii birourilor electorale. Acum, oamenii sunt deciși să acționeze CEC-ul și Ministerul de Externe în judecată. Și-au angajat și avocați care să aibă grijă de tot, iar cetățenii colectează contestații, semnături. O cerere de chemare în judecată ar putea fi depusă chiar luni, 21 noiembrie.

Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, Cornelia Cozonac este de părere că protestele diasporei nu pot fi neluate în seamă de autoritățile moldovenești.”13 țări, 25 de orașe, mii de cetățeni moldoveni protestează. Trebuie să urmeze demisii. Cel puțin colega lui Igor Dodon, Alina Rusu, președinta Comisiei Electorale Centrale trebuie să plece din această funcție. Moldova nu are nevoie de o Comisiei Electorală de buzunar”, scrie Cornelia Cozonac, pe pagina sa de Facebook.

Zinaida Greceanîi – președinte interimar PSRM

Igor Dodon nu mai este oficial președinte al Partidului Socialiștilor din R.Moldova. Vineri, Consiliul Republican al Partidului Socialiștilor a decis ca fostul premier, Zinaida Greceanîi, colega lui Dodon, să asigure interimatul funcției de președinte al formațiunii până la numirea unui nou șef, mai exact până la Congresul formațiunii din 18 decembrie. Potrivit Codului Electoral, până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată. Igor Dodon va fi oficial președintele R.Moldova după ce Curtea Constituțională va valida rezultatele scrutinului, iar ulterior trebuie să depună jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri. Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. De o săptămână, Dodon apare tot mai frecvent cu declarații, în special în presa rusă, în calitate de președinte nou ales al R.Moldova. Recent, a lăudat patriotismul din Rusia, subliniind că vrea să îi facă pe cetăţenii moldoveni să fie mândri de ţara lor, nu să dorească "unirea cu România sau aderarea la NATO".