Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va avea UE o ”armată europeană”, după alegerea lui Trump? Semnale în acest sens, de la Bruxelles

armata_romana.jpeg

Trupe românești din cadrul NATO
Trupe românești din cadrul NATO

Parlamentul European a votat, marți, în favoarea planului ce prevede o coordonare mai strânsă a politicilor de apărare ale statelor membre. Documentul presupune, între altele, că Europa va miza mai puțin pe protecția militară a Statelor Unite, în condițiile în care președintele ales Donald Trump a dat de înțeles că va reduce sprijinul militar pentru aliații din cadrul NATO. Votul final privind această inițiativă îi va aparține Consiliului European care reunește șefii de stat și de guvern din UE. “Rolul Marii Britanii este foarte important în această chestiune”, e de părere Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București.

Europarlamentarii reuniți în sesiune plenară la Strasbourg au aprobat planul, 369 dintre ei votând pentru și 255, împotrivă. S-au opus rezoluției europarlamentarii eurosceptici, de extremă dreaptă și de extremă stângă. Planul de apărare a fost avansat în septembrie de către Franța și Germania.

Parlamentul European nu este for decizional în acest dosar, fiind nevoie de consensul liderilor statelor membre. Însă susținerea exprimată de legiuitorii europeni indică în mod clar că la nivelul partidelor importante există voința politică pentru ca Uniunea Europeană să pună în practică acest plan de apărare, cel mai ambițios din ultimele decenii.

"Pe termen lung, americanilor nu le va păsa de securitatea Europei. Rezultatul alegerilor din Statele Unite face ca sporirea capacității europene de apărare să devină o problemă de extremă urgență", a spus europarlamentarul german Michael Gahler, conform agenției Reuters preluate de Agerpres.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că unele state aliate se bucură de protecția SUA deși cheltuiesc insuficient pentru propria apărare. În ciuda asigurărilor venit rapid de la șeful NATO, Jens Stoltenberg, aceste comentarii au ridicat semne de întrebare, precum și temeri că, odată devenit președinte, Trump ar putea sista finanțarea americană către NATO într-un moment în care relația Europei cu Rusia este una foarte tensionată.

În ce privește Marea Britanie, Londra a blocat ani la rând planurile pentru o apărare europeană comună și a obiectat mereu față de proiectul unei armate europene coordonate de la Bruxelles. Franța, care este, alături de Regatul Unit, cea mai importantă putere militară din Europa, întrevede acum un culoar ideal pe care să facă să avanseze, împreună cu Germania, așa-numita strategie de apărare comună, subliniind, totodată, că nu este vorba despre "o armată a UE".

Sunt în discuție câteva idei: înființarea unui centru de planificare ce va coordona misiunile de antrenament, detașarea de forțe speciale în situații de criză, cooperarea în vederea dezvoltării unor noi sisteme militare și revizuirea anuală a cheltuielilor pe apărare în blocul european.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta pe marginea acestui proiect la summit-ul din decembrie de la Bruxelles. Apoi guvernele naționale vor conlucra cu Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a UE, pentru formularea unor propuneri clare.

Șerban Cioculescu: În fapt, Trump are dreptate. SUA asigură 75% din cheltuielile NATO

Șerban Cioculescu: Discuția despre o armată europeană este destul de veche. Datează de la sfârșitul anilor 1990, începutul anilor 2000. Ea se leagă de tenativa unor puteri, a unor cercuri politice din cadrul Uniunii Europene de a forma un pilon de apărare european autonom strategic față de cel euro-atlantic. Și în cadrul NATO, în anii ‘90, a existat inițiativa pentru securitate și apărare. Aceasta a fost încurajată până la un anumit punct de partenerii americani. După campania din Irak, când America a invadat Irakul fără mandatul Consiliului de Securitate al ONU, a reapărut această discuție desprea crearea de către Uniunea Europeană a unei celule de planificare, a unui sistem de generare al forțelor autonom. S-a ajuns chiar la noțiunea de armată europeană. Mai recent, alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite și comentariile acestuia din timpul campaniei electorale au pus pe gânduri liderii europeni. Mă refer mai ales la Franța, la Germania, la șeful Comisiei Europene.

Reporter: Trebuie să amintim că Donal Trump a spus că vor fi apărate de NATO doar țările care vor plăți acel plafon de 2% pentru apărare. Acel fapt a produs îngrijorare și a redeschis discuția despre armata Uniunii Europene, despre o coordonare militară…

Ș.C: Este șocant să auzi cum viitorul președinte american condiționează aplicarea articolului 5 de contribuția cu suficiente fonduri la bugetul alianței. În fapt, are dreptate pentru că americanii au ajuns să suporte grosul poverii. 70% - 75% din cheltuielile NATO sunt asigurate de americani. Este enorm. Dacă însumăm toate bugetele apărării din țările Uniunii Europene și din cele NATO, ne apropiem de 200 mld. euro. Americanii au și ei un buget de aproximativ 500 mld.

Rep: Din ce îmi amintesc, la scurt timp după această declarație, parte dintr-un șir de declarații controversate ale lui Donald Trump, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că își va păstra prerogativa de a apăra statele membre în caz de agresiune și că nu va face vreun pas înapoi. Cât de importantă considerați că este declarația lui Trump? Sunt șanse ca ea să fie pusă în aplicare?

Ș.C: Din acest punct de vedere, nu cred că președintele Trump va fi lăsat de cercul lui consilieri, de miniștrii, de autoritățile din Partidul Republican să dezangajeze America de NATO atât de repede și fără niciun fel de ancore. Să nu uităm că Partidul Republican a fost un promotor al unui NATO puternic și activ. Lucrurile sunt nuanțate. El dorește să reducă angajamentul Americii, mai ales pe cel financiar. Dar America trebuie să pună în cumpănă necesitatea de a proteja flancul estic al NATO, vital pentru securitatea tuturor aliaților și dorința de a-și reduce cheltuielile exagerate la bugetul NATO.

Rep: Votul dat de Parlamentul European, care prevede cooperarea mai strânsă a statelor membre nu este unul decisiv. Votul decisiv este al Consiliului European. Ce șanse sunt să treacă de Consiliu o propunerea care prevede, dacă nu formarea unei armate europene, cel puțin o coordonarea foarte strânsă din punct de vedere militar între statele membre.

Ș.C: Cred că nu vor trece toate aceste planuri de Consiliul European. În primul rând acolo este Marea Britanie care nu dorește să accepte fragilizarea NATO. Britanicii au anunțat că vor folosi dreptul de veto pentru a împiedica o armată comună europeană.

Rep: Dar după ieșirea Marii Britanii?

Ș.C: După ieșirea Marii Britanii situația va fi destul de amară. Britanicii nu vor mai putea bloca. Declarațiile europenilor spun, însă, că britanicii vor rămâne în continuare parteneri. Se așteaptă să participe la misiunile ESDP (politica europeană de securitate și apărare), să participe la Agenția Europeană a Apărării, la mecanismul Berlin plus, prin care NATO și Uniunea Europeană cooperează în schimbul de capabilități militare. Dacă Marea Britanie pleacă cu scandal și cooperarea militară va fi extrem de dificilă. Se negociază accesul la piața comună, se discută despre migranții din Uniunea Europeană. Va fi o chestiune dificilă dacă Marea Britanie nu iese pe cale firească și este avortată, ejectată din Uniunea Europeană. Aici este marea problemă. În cel mai pesimist caz, s-ar putea ca britanicii să blocheze proiectele europene în NATO. Aceasta înseamnă decuplarea Uniunii Europene de NATO. S-ar ajunge ca Uniunea Europeană să meargă pe proiectul armatei comune, pe Agenția Europeană de Apărare, pe acest centru de planificare, iar NATO, care asigură securitatea colectivă, să dubleze aceste structuri, să lucreze în paralel. Ar fi catastrofal pentru securitatea euro-atlantică.

Interviu cu Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București