Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trump, un ins dispus să spună orice, oricui, oricând. Europenii au motive de îngrijorare

Jim Arkedis este consultant strategic implicat în proiecte din Scandinavia până-n Africa, și directorul unui grup de presiune care sprijină candidați parlamentari cu o agendă socială progresistă și o viziune internaționalistă în politica externă. El a fost analist specializat pe probleme de informații la Pentagon.

Grupul de presiune - de acțiune politică mai precis - se numeste 4D – Democrație, Diplomație, Dezvoltare, al patrulea D fiind "Defense", apărare. Sunt cele patru zone de expertiză și implicare ale lui Jim Arkedis. Cel mai recent articol al său, apărut în revista US News&World Report, prezintă un interes deosebit. "Victoria electorală a lui Donald Trump înseamnă începutul unei crize existențiale pentru NATO", scrie Jim Arkedis. "Încă mai grav", adaugă analistul, "liderii NATO nu par să înțeleagă gravitatea problemei".

Jim Arkedis: Avem un rezumat al poziționărilor trumpiene de campanie într-un interviu acordat în iulie cotidianului New York Times.  La întrebarea dacă America are obligația de a sări în ajutorul țărilor baltice a răspuns, "dacă plătesc, da".  A condiționa ajutorul de îndeplinirea, de către unele state, a obligațiilor financiare față de Alianță sau de SUA este contrar principiilor de bază ale Pactului Nord-Atlantic. Scenariul e înfricoșător: Trump s-a pus bine cu Putin în timpul campaniei, și dacă o ține tot așa e perfect rezonabil să ne imaginăm că liderul de la Kremlin îl va pune la încercare, stârnind de pildă minoritatea rusă din Letonia - exact cum a făcut-o în estul Ucrainei - și apoi strecurând, ca din întâmplare, câteva tancuri sau un avion peste granița letonă. Dacă reacția Washington-ului nu-i suficient de dură credibilitatea NATO-ului este pusă foarte serios sub semnul întrebării.

 

Reporter: Există optimiști care spun că acest "scenariu" pe care-l menționați e realist dar improbabil, pentru că Trump va sfârși prin a accepta constrângerile realității și va perpetua, pe plan internațional, "sistemul" pe care a promis să-l dărâme. 

 

Jim Arkedis: Cred că europenii au motive legitime de îngrijorare. N-am idee ce va face Donald Trump. Trăsătura marcantă a campaniei  sale a fost imprevizibilul ei absolut; ideologia sa este...absența ideologiei.  Personajul refuză prizonieratul unei poziții politice anume.  Nu știm deci cum se va comporta într-o situație specifică, dar Europa și NATO trebuie să acționeze pornind de la premiza că ajutorul american în caz de amenințare nu este cert. E, această stare de lucruri,  o schimbare majoră în istoria postbelică a Alianței  securitare Euro-Atlantice, o mică sămânță de îndoială suficientă pentru a genera multă neliniște în Europa și NATO.  Trump va face tot posibilul pentru a lovi cât se poate de dur dacă America este atacată, dar n-are capacitatea de a înțelege importanța alianțelor strategice pe care America le-a făurit de-a lungul deceniilor.  Nu se simte obligat să le protejeze, și să le păstreze.

 

Reporter: În aceste condiții, ce trebuie să facă liderii europeni?

 

Jim Arkedis: În primul rând,  să înțeleagă exact cine este Donald Trump: un ins dispus să spună orice, oricui, oricând. Nu cred că are abilitatea intelectuală de a  procesa probleme complexe.  Are în schimb potențialul de a lua decizii politice importante sub influența ultimei persoane cu care stă de vorbă.  Să înțeleagă deci, liderii europeni, că Donald Trump este total imprevizibil.  Prin urmare, dacă vrea să plaseze, pe cât posibil, Admnistrația americană pe orbita sa de interese, NATO trebuie să se angajeze într-o campanie constantă de monitorizare, educare și influențare a Washington-ului, reamintind fără încetare cât de puternic din punct de vedere istoric este Tratatul Nord-Atlantic, și de ce este piatra de temelie a păcii și siguranței internaționale.

 

Reporter: Un membru al Administrației care va trebui "educat și influențat" este Consilierul pentru Securitate Națională, Generalul-Locotenent în rezervă Michael Flynn.  Comentator la postul rusesc de televiziune Russia Today,  proprietar al unei firme de consultanță cu clienți precum Turcia, fost director al Informațiilor Militare - post pe care l-a părăsit sub presiune în 2014 - el nu pare să aibă profilul tipic pentru această poziție-cheie în Executivul american. 

 

Jim Arkedis: Un motiv încă mai serios de alarmă în legătură cu Michael Flynn este că nu pare a fi un gânditor strategic.  Că-i un bun tactician e un fapt remarcat de foști colegi și dovedit când a luptat contra grupării Al-Qaeda în Afganistan și Irak, unde a fost lăudat pentru misiunile pe care le-a comandat. Când ajunge la decizii strategice majore însă,  Mike Flynn pare în bătaia vântului: foarte anti-Rusia într-o carte, dar conferințe plătite în Rusia și este văzut în compania lui Putin la o recepție de gală. În calitate de Consilier pentru Securitate Națională primește informații de la diverse agenții de securitate americane, le analizează, sintetizează și utilizează în recomandări făcute președintelui. Când ești tactician,  e greu rolul acesta de strateg cu un orizont larg.  Mă îndoiesc că are instrumentele necesare pentru a face față volumului mare de informații complexe care-o să se abată asupra lui.  Persoane cu care a lucrat la Pentagon scot în evidență, în interviuri,  două lucruri în legătură cu Mike Flynn:  primul - și aici seamănă cu Trump - ca de multe ori ce pentru alții e ficțiune pentru el e fapt - de unde și termenul "flynn-fapt" inventat pentru a descrie relația sa dezinvoltă cu adevărul - al doilea că, în conversații, se poate contrazice de două-trei ori în zece minute. Mă tem că nu-s semne bune pentru funcția de Consilier pentru Securitate Națională.

 

Reporter: Aceste legături cu Rusia - cât de extinse și profunde nu știm precis la această oră - ale președintelui-ales și Consilierului său pentru Securitate Națională, nu pot fi ele considerate o șansă?  Teoretic, apropierea de Moscova, posibila destindere, nu-s preferabile, stării de tensiune actuale, în special pe Bătrânul Continent?

 

Jim Arkedis: Cred că șansa pentru Europa este că are acum motive de a adânci coordonarea militară, de a  crea relații mai profunde, de a  intensifica eforturile diplomatice. Apoi faptul - ironic într-un sens - că națiunile europene vor începe să cheltuiască în sfârșit mai mult pentru apărare, pentru că sunt îngrijorate că SUA s-ar putea să nu mai răspundă la apel, pentru că le e teamă că vor fi abandonate - ceea ce Donald Trump amenință să facă.

 

 
Ascultă AICI interviul cu Jim Arkedis