Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: Din istoria alegerilor parlamentare în România

caricatura.jpg

Caricatură din perioada interbelică, care redă lupta principalilor oameni politici ai vremii
Image source: 
Expres de Călărași

De-a lungul timpului, în competiția pentru a câștiga votul cetățenilor, oamenii politici au încercat să-și adapteze mesajul în funcție de electorat, cum, de altfel, și alegătorii au găsit diferite modallități de a-și comunica opiniile.

După Primul Război Mondial, în România a fost introdus votul universal și astfel, din 1919 numărul alegătorilor a crescut simțitor: de la aproximativ 100.000 de alegători în 1917 la câteva milioane de alegători. Cea mai mare parte a populației provenea din mediul rural, astfel încât, cei mai mulți dintre noii cetățeni cu drept de vot nu știau să scrie sau să citească. Puși în fața acestei realități, politicienii și-au construit campaniile și comunicarea în jurul unor figuri geometrice cât mai simple, care să rămână ușor întipărite în memoria electoratului nepregătit pentru mesaje mai elaborate.

Drept urmare, un buletin de vot din perioada interbelică putea semăna cu o pagină dintr-un manual de geometrie. De exemplu, Partidul Țărănesc, devenit ulterior Partidul Național-Țărănesc, avea drept simbol electoral un cerc, care, uneori, era asimilat drept o roată sau un inel de unii alegători, Partidul Naţional Liberal se identifica cu o linie verticală, pe care a schimbat-o apoi în trei linii verticale, iar social-democrații își aleseseră un triunghi pentru fi identificați de cetățeni pe buletinul de vot. Frontul Românesc și Partidul Poporului se încadrau, de asemenea, în moda electorală a epocii cu următoarele simboluri: trei cercuri concentrice, respectiv o stea.

După cum știți, tot o lecție de matematică puteau fi considerate și alegerile din perioada comunistă, ce-i drept de algebră, nu de geometrie, prin cifrele lor atât de...originale.

Cu toate că serviciile de Securitate luau măsuri stricte și numeroase pentru ca procesul de vot să nu fie tulburat și totul să iasă cum era planificat, unii cetățeni reușeau să își exprime adevăratele opinii și revolta față de regim chiar pe buletinele de vot. La alegerile deputaților din noiembrie 1987, șeful Securității din Tulcea, locotenent colonelul Tudorel Milea, a întocmit un raport secret în care a consemnat ce s-a găsit înscris pe buletinele de vot din câteva secții din Tulcea. Mesajele se încadrau în acest registru: Trădătorul care-a-nfometat poporul şi-a pus neamurile-n funcţii-cheie. A dat câinilor de la poliţie puterea celor de la fosta inchiziţie. Va izbucni un nou 1907.

După aceasta, urma încercarea de identificare a autorilor.

Votați și nu uitați că istoria continuă...

 

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 5 decembrie 2016