Se caută 37 de “conștiințe” pentru ca Donald Trump să nu fie președinte

Prin tradiție, decizia Colegiului Electoral este o formalitate.  Așa a evoluat, deși întemeietorii națiunii l-au conceput ca un for deliberativ. În Manifestul Federalist 68, Alexander Hamilton îi atribuia rolul de a păzi națiunea de posibilitatea ca "demnitatea prezidențială" să intre pe mîinile unei persoane care nu este "calificată în cel mai înalt grad".

Dacă Donald Trump satisface această condiție a fost, și continuă să fie, subiect de intense dezbateri.

Un număr de electori din state vestice constituit în Grupul Hamilton promovează ideea "votului de conștiință" împotriva președintelui-ales. Ar fi nevoie, în această variantă, de 37 de "patrioți" din tabăra Republicană care să înțeleaga exigențele momentului "întunecat" prin care trece țara.

„Un adversar străin a intervenit direct în procesul democratic, încercînd să încline balanța în favoarea lui Trump. 70 de membri, de ambe partide, ai Colegiului au cerut informări detailate despre această situație. N-am încercat să influențăm decizia electorilor, dar întrebarea este dacă se vor găsi 37 de electori Republicani care cred ori că există întrebări la care trebuie răspuns, ori că Donald Trump, pe baza a tot ce știm despre el, este inapt să fie președinte. Dacă așa cred, atunci decizia finală va reveni Camerei Reprezentanților”, a considerat John Podesta, coordonatorul campaniei Democrate și principala victimă a piratajului informatic atribuit  Moscovei.

37 de "constiințe" vor fi greu de găsit.  Pe una singură se poate conta la această oră:  texanul Christopher Suprun, care și-a manifestat public sentimentele anti-trumpiene. Conform unor analize informale, apetitul insurecțional este, în contingentul Republican, extrem de firav,  în ciuda faptului că mulți electori, în special cei din state precum Kansas sau Missouri, care nu-i "leagă" de rezultatul votului popular, au fost supuși unei presiuni enorme, unui potop de mesaje de tot soiul și pe toate tonurile.   Numărul "convertiților" s-ar ridica, conform celor mai optimiste estimări, la 25. 

Ceilalți 12 ar putea avea o revelație de ultim moment urmărind manifestațiile desfășurate pe tot cuprinsul țării sub egida mișcării UnițiPentruAmerica, luînd în calcul propunerea Democratului de California Vinz Coller ca Electorii să se unească în jurul unei terțe personalități, sau cîntărind oferta de asistență legala gratuită făcută celor care, în 30 de state, nu au, statutar, libertatea votului "de conștiință".

“Colegiul Electoral este un vestigiu al unei viziuni vechi asupra modului de funcționare a guvernului federal, care punea mare accent pe state. Unele structuri ale sistemului nostru politic îi pot dezavantaja uneori pe Democrați, dar adevărul este că, dacă avem un mesaj rezonant, dacă vorbim despre ce le pasă oamenilor, de regulă votul popular și cel din Colegiul Electoral se aliniază. E treaba americanilor, și acum a Marilor Electori, să decidă cine-mi va urma. Eu am spus, în campanie,  tot ce era de spus și, încă mai important, candidații înșiși au vorbit despre convingerile lor, viziunile lor asupra Americii. Președintele-ales a arătat foarte explicit ce-l animă, de ce-i pasă”, a ținut să precizeze președintele în exercițiu,  Barack Obama, care va preda ștafeta pe 20 ianuarie.

Istoria nu prevestește nimic bun pentru Hillary Clinton. O singură dată, în 1824 dar în circumstanțe foarte diferite de cele de astăzi, a fost desemnat președintele de către Parlament. În epoca electorală modernă au fost pînă acum trei cazuri în care cîștigătorul votului popular a pierdut în Colegiu. Toți trei perdanții -Tilden, Cleveland și Gore - au fost Democrați.   Ultimului i-ar fi fost suficiente, în anul 2000, doar două voturi pentru ca decizia finală să-i revină Camerei.