Politică

În  lipsa unor perspective clare de creștere pe termen lung, astfel de modificări pun sub semnul întrebării ținta de deficit, explică  la RFI Aurelian Dochia:

"Trebuie privit cred în ansamblul modificărilor care sunt propuse. În ansamblul modificărilor, evident că impactul bugetar este destul de mare. Și-avem în vedere și faptul că sunt propuse și o serie de creșteri de cheltuieli cu salarii și alte ajutoare sociale, deci pe de-o parte scad unele impozite, pe de alta cresc unele cheltuieli. În condițiile astea e greu de înțeles cum se poate încadra în deficitul de 3% pe care ni-l propune. "

Modificările au fost aduse Codului Fiscal în baza unui proiect al fostei senatoare Cristiana Anghel. Proiectul iniţiat de fosta senatoare ALDE, susţinut la acea vreme de parlamentari din toate formaţiunile, inclusiv de liberali, a fost adoptat de Senat, în luna septembrie, odată cu apropierea  alegerilor legislative. Anterior, aceeaşi propunere (depusă iniţial  în Parlament în ianuarie) primise două respingeri din partea Comisiei de buget-finanţe.

Guvernul Cioloş s-a opus acestui proiect care ar provoca un impact negativ asupra bugetului de stat. Potrivit estimărilor făcute de executiv în toamnă, numai în 2017, impactul bugetar ar urma să atingă 2,2 miliarde de lei.

Noi modificări la orizont: Legea Salarizării Unitare , prioritatea Ministerului Muncii

Noul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că va relua discuțiile cu sindicatele pe Legea Salarizării. Documentul de bază va fi însă cel elaborat anterior de fostul ministru social-democrat Rovana Plumb, cu un impact estimat la 42 de miliarde de lei în patru ani și nu proiectul lucrat în mandatul guvernului Cioloș.

Indiferent de varianta pe care o va alege guvernul PSD-ALDE și de detaliile punctuale ale documentului, esențială este corelarea cu economia României în ansamblu. Se fac creșteri de venituri fără a privi spre starea reală a economiei și a capacității de a absorbi astfel de șocuri, e de părere analistul economic Aurelian Dochia.