Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Antonio Tajani: noul președinte al Parlamentul European

tajani_president.jpg

Antonio Tajani presedinte PE
Antonio Tajani felicitat de colegi
Image source: 
@PPE

Antonio Tajani ( 63 de ani, PPE) a sfârșit prin a câștiga aceste alegeri inedite pentru șefia Parlamentului European. El a fost ales marți seara, 17 ianuarie, la Strasbourg pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Victoria sa a intervenit după al patrulea tur de scrutin când a obținut 351 de voturi. 

Fost ziarist și purtător de cuvânt al lui Silvio Berlusconi, Antonio Tajani este deputat european din 1994. In 2008 el a devenit comisar european al transporturilor și apoi al politicilor industriale în echipa condusă de José Manuel Barroso.

Tajani a căpătat o imagine controversată de curând când s-a aflat că în timpul mandatului de comisar european a fost la curent cu practicile frauduloase ale firmei Volkswagen privind emanațiile de CO2. Tajani, împreuna cu alți colegi, se poate să fi trecut cu vederea acest fapt în condiții încă neelucidate.

In 2014, Antonio Tajani s-a reîntors la Parlamentul European, de data aceasta în funcția de vice președinte.

In decursul acestei inedite campanii pentru președinția instituției, Tajani a afirmat că dorește poziția  pentru a face astfel încât activitatea Parlamentului să devină mai transparentă și mai pe înțelesul cetățenilor UE.

Campanie inedită cu șapte candidați

De ani și ani,  o înțelegere între social-democrați (S&D) si democrat-creștin (PPE) făcea ca președinția de câte doi ani jumătate  să revină pe rând când unui grup, când celuilalt.

Cum în 2014 social-democratul Martin Schulz a ales sa rămână în această funcție pentru alți doi ani și jumătate, acordul a fost zdruncinat.

Cu toate acestea, în mod normal, ar fi trebuit ca dreapta creștin democrată să preia președinția automat. Social-democrații au rupt însă acordul, prin urmare în cursă au intrat  și grupurile mici care nu aveau până acum nicio valoare adăugată în aceste alegeri.

Extrema dreaptă a avut și ea un candidat, pe românul Laurențiu Rebega.

Aceste grupuri mici au devenit brusc interesante pentru cele mari întrucât ele au furnizat voturi. Extrema dreaptă ca și cea stângă au fost deopotrivă curtate de grupurile pro-europene, cea dreaptă i-a dat voturile sale lui Tajani.

Coaliție transparentă pentru „reformarea Europei”

In dimineața votului, candidatul al treilea ca favorit, liberalul Guy Verhofstadt (ALDE) și-a anunțat retragerea din cursă.

El a anunțat de asemenea formarea unei coaliții cu creștin democrații menită să reformeze Europa. PPE si ALDE invitau pe oricine altcineva se considera pro-european să facă parte din aceasta coaliție.

Intenția, destul de transparentă, a PPE și ALDE era de fapt de a-l atrage pe candidatul social-democrat Gianni Pittella de partea lor, anulând astfel toate candidaturile.

In locul acestora, un „candidat al compromisului” ar fi putut fi găsit, poate chiar în persoana lui Antonio Tajani. In acest fel, Pittella ar fi fost pedepsit pentru ruperea acordului între dreapta si stânga și s-ar fi obținut scoaterea lui rușinoasa din cursă. S-ar fi evitat astfel și necesitatea de a cerșii extremei drepte si stânge câteva voturi în plus pentru Tajani.

Pittella, politician de carieră, a priceput însă repede pericolul și a refuzat „mâna întinsa”, nu fără a-l critica pe Verhofstadt pentru felul în care acesta își tot întoarce vesta.

Săptămâna trecută, când mai era încă în poziția de candidat pentru președinția Parlamentului European, Verhofstadt - fost prim ministru belgian si figură marcantă a UE - era gata sa facă un acord cu radicalii italieni ai Mișcării Cinci Stele pentru a se poziționa un pic mai bine în cursul votului.

1562