Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procurorul general, despre ordonanța lui Grindeanu: 30 de parlamentari și mai mulți aleși locali vor fi achitați

grind.jpg

Premierul Sorin Grindeanu
Premierul Sorin Grindeanu
Image source: 
facebook.com

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a acordat un interviu pentru RFI România în care critică dur acțiunile Guvernului Grindeanu de modificare a legislației penale. Magistratul remarcă lipsa de transparență a Executivului și faptul că de modificările avute în vedere de proiectul de ordonanță de urgență ar urma să profite aleșii certați cu legea. În acest context, procurorul general spune că CSM va aviza negativ acest proiect de act normativ.

Principalele instituții ale Justiției critică vehement proiectul de Ordonanță prin care Guvernul vrea să modifice Codul penal, în vederea graţierii unor pedepse şi dezincriminării unor fapte.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, membrii CSM și procurorul general, Augustin Lazăr, au calificat în termeni duri intenția Guvernului de a modifica legea penală.

Într-un interviu la RFI, Augustin Lazăr lansează acuzații grave la adresa Guvernului Grindeanu: modificările avute în vedere sunt doar în serviciul a 25-30 de parlamentari și ai unor aleși locali certați cu legea. În acest context, procurorul general, care a participat, miercuri, la ședința CSM, spune că avizul Consiliului - deși doar unul consultativ - va fi cu siguranță negativ pe acest act normativ și subliniază lipsa de transparență cu care acționează Guvernul.

Interviul acordat RFI de procurorul general al României, Augustin Lazăr:

Sursa foto: news.ro

”Această OUG a fost promovată în condiții de totală netransparență. De asemenea, nu se justifică urgența pentru acte normative de o asemenea importanță. O să vă dau un exemplu: infracțiunea de conflict de interese a fost golită de conținut așa cum a fost ea modificată pe motivul foarte subtil că a fost declarată o anumită parte a textului neconstituțională. Inițiatorul proiectului de ordonanță a venit cu o ”inginerie” juridică pe care a mai încercat-o și anterior spunând așa: folosul patrimonial care este prevăzut în textul de lege ca urmare a infracțiunii conflict de interese să aibă un caracter necuvenit. Iată cum acest text de lege, care a fost folosit de organele judiciare pentru combaterea corupției, a fost lipsit de conținut și, în continuare, cei pe care noi i-am trimis în judecată pentru această faptă vor fi achitați. Toată lumea va demonstra că folosul este ”cuvenit”. Dacă un primar a încheiat un contract cu soția lui, iar soția a făcut prestările de servicii, conflictul de interese nu mai poate fi probat. Legea (n.r. in forma actuala) sancționează lipsa de moralitate în dirijarea fondurilor (n.r. publice) către anumite persoane”.

Cine sunt cei interesați? Avem parlamentari trimiși în judecată pentru conflict de interese, primari, consilieri locali etc

”Cine sunt interesați de această modificare a legii? Avem de la 25 - 30 de parlamentari care au fost trimiși în judecată pentru conflict de interese numai de către Parchetul general. Apoi mai există și alte persoane. Consilieri locali, primari etc care au fost trimiși în judecată. Toți aceștia vor fi achitați, dacă va fi promovat în această formă proiectul de lege.

Reporter: Ați participat la ședința CSM. Ce poziție au avut colegii dvs magistrați?

Augustin Lazăr: ”Colegii noștri, în mod clar, nu sunt de acord cu această ordonanță. Colegii știu foarte bine că o prioritate a strategiei de modernizare a ministerului public nu este să ieși cu acte de clemență acum când trebuie să combați criminalitatea în general și corupția în mod special, ci consolidarea instituțiilor statului român pentru a lupta împotriva corupției. Aceasta este prioritatea. Ei bine, iată că prioritatea s-a schimbat peste noapte. Cum a trecut Anul Nou, s-a instalat o nouă guvernare, iar prioritatea s-a schimbat: nu mai reprezintă o prioritate să urmărești faptele de corupție, ci să schimbi textul de lege în așa fel încât să îl golești de conținut.

CSM va da aviz negativ. Sper ca ”cineva” să nu îi determine pe colegi să facă alte declarații decât până acum

A.L: Fără îndoială că CSM va aviza negativ acest proiect de lege. Sper că nu va reuși să îi determine cineva pe colegii noștri să facă alte declarații decât cele pe care le-au făcut până în prezent”.

R: ”Cineva” cine, domnule procuror general?

A.L: (râde) Nu știu. Există cineva care a fost inițiatorul acestor texte pe care eu le-aș califica drept penibile.

R: Dacă nu mă înșel, e proiectul ministrului Justiției (Florin Iordache)…

A.L: Nimeni nu a revendicat acest text. Asta mă surprinde și pe mine. Cineva trebuie să își asume răspunderea, să spună: ”legislația trebuie schimbată într-un anume sens, eu sunt inițiatorul și eu conduc acest proiect de lege".

Redefinirea abuzului în serviciu va duce la dezincriminarea și achitarea unor fapte

R: În cee ce privește alte modificări avute în vedere de Guvern, surse judiciare afirmă că se dorește redefinirea abuzului în serviciu în felul următor: sintagma "în mod defectuos" este înlocuită cu sintagmna "cu încălcarea legii". De asemenea, limita de pedeapsă este redusă la cel mult trei ani, prejudiciul minim pentru inculpare este stabilit la 200.000 de lei, iar plângerea prealabilă este obligatorie pentru inculpare. Cum aprecizați aceste modificări avute în vedere de guvern?

A.L: Este un exemplu de aplicare ”creativă” în interesul cuiva a situației că a declarat Curtea Constituțională drept neconstituțională acea expresie: ”în mod defectuos”. De aici încolo, este contribuția cuiva care vrea să lipsească de conținut infracțiunea de abuz în serviciu în sensul că foarte multe fapte care se comit pe la primării sunt până la 200.000 de lei. Ce vom face cu acestea? Vor fi dezincriminate, iar cele care se află pe rolul instanțelor vor fi achitate. Iar alții vor încerca să facă expertize pentru a demonstra că prejudiciul lor este sub 200.000 de lei. E clar ce se urmărește.

Distrugerea ”instituției” denunțătorului

R: O alta modificare ar fi că ”denunțătorii nu vor mai scăpa de răspunderea penală dacă nu depun denunțul în termen de șase luni de la savârșirea faptei”, după cum afirmă surse judiciare. Sunteți procuror, împiedică în vreun fel activitatea procurorilor aceste schimbări cerute de Guvern?

A.L: Evident. Lipsește procurorul de un instrument juridic foarte prețios prin care poate atrage la cooperare pe cineva care vrea să spună adevărul. Evident că, adeseori, în șase luni de la comiterea faptelor, faptele nu sunt descoperite. Sunt fapte de abuz în serviciu descoperite după 2-3 ani. Denunțătorul nu ar mai avea nicio motivație să coopereze cu organul judiciar.

Ascultă interviul acordat RFI de procurorul general al României, Augustin Lazăr:

Interviu acordat RFI de procurorul general al României, Augustin Lazăr