Dragnea, despre noul său dosar: ”Numai minciuni! Ce graţiere să mă ajute?”

În acest nou dosar, Liviu Dragnea e acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. În același caz, mai sunt acuzați fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, şi angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.

Concret, Liviu Dragnea, e suspectat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a determinat-o pe directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul PSD Teleorman", susţine DNA.

Prejudiciul în acest dosar se ridică la 108.000 de lei, adică salariul încasat ilegal, după cum susțin procurorii, de către cele două angajate ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată la rândul său de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.

Bombonica Prodana (fostă Dragnea) a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

Dragnea susține că e  nevinovat

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a declara, la Instanţa Supremă, că România este „patria denunţurilor şi a ascultărilor”, iar aceştia sunt „principalii piloni pe care se sprijină dosarele pentru care intră oamenii în puşcărie”. Dragnea a spus că dosarul său este susţinut cu două declaraţii mincinoase, obţinute în condiţii suspecte la DNA, declaraţii care se vede că „sunt puse cu mâna, cusute cu aţă albă sau dictate”.

Ascultă:

La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea a spus că nu va alege procedura simplificată de judecare a cauzei, care implică recunoaşterea integrală a faptelor de care este acuzat şi care i-ar putea aduce reducerea cu o treime a pedepsei.

„Vreau să adus şi eu un martor şi să audieze din nou martorii care au fost audiaţi la DNA, să vedem dacă şi acest proces va merge şi se va susţine pe o declaraţie mincinoasă, sau două declaraţii mincinoase, obţinute în condiţii suspecte la DNA”, a spus liderul PSD.

Întrebat dacă angajate ale DGASPC Teleorman au lucrat la PSD, dar au fost plătite din banii Direcţiei, Dragnea a spus că aceste acuzaţii nu sunt reale şi se bazează pe declaraţii mincinoase ale unor martori.

E al doilea dosar al lui Dragnea. În primul, președintele PSD a fost condamnat la închisoare cu suspendare

Liviu Dragnea a mai fost cercetat și găsit vinovat într-un dosar. El a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul "Referendumul", de suspendare a președintelui de atunci Traian Băsescu.

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Dragnea: Proiectul de modificare a Codului penal privind abuzul în serviciu nu mă ajută

Liviu Dragnea a mai declarat că ar fi minciuni afirmaţiile că proiectul de OUG prin care se modifică prevederile din Codul penal privind abuzul în serviciu a fost făcut "cu dedicaţie” pentru el, arătând că acest proiect nu îl ajută în dosarul care se judecă de marţi la instanţa supremă şi în care este acuzat de această faptă.

"Uitaţi-vă cu atenţie pe dosarul meu şi pe ce a apărut în presă sau ce a fost în dezbarere publică, nu mă ajută pe mine personal. Eu am înţeles de la DNA că au o problemă cu vreo 15.000 de dosare, eu nu cred  că cele 15.000 sunt despre mine, din câte îmi aduc eu aminte”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă mizează pe un viitor proiect de graţiere, Dragnea a arătat :”Ce graţiere să mă ajute? Eu nu am auzit de la Guvern că vrea să dezincrimineze abuzul în serviciu, pe de-o parte. Pe de altă parte, ştiu că avem o Curte Constituţională, din câte mai ştiu eu, cel puţin azi dimineaţă era în vigoare, care a adoptat o decizie. Dacă trebuie să ieşim în stradă pentru a nu pune în acord deciziile Curţii Constitutionale cu legislaţia, este şi asta o opţiune”.

De asemenea, întrebat dacă i-a spus ministrului Justiţiei sau s-a consultat cu acesta pentru a propune pagube materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, Dragnea a spus că nu îl ajută pe el acest plafon, în dosarul pe care îl are în judecată.

Întrebat ce le spune celor 100.000 de oameni care au ieşit în stradă şi au spus că proiectul de OUG privind modificările codurilor penale a fost dat "cu dedicaţie” pentru el, Dragnea a răspuns: "Spun că sunt minciuni”.

Ordonanțele controversate din Justiție, criticate în spațiul public

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală redefinește practic abuzul în serviciu, Executivul dorind să se ia în calcul pentru încadrarea în această faptă doar pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei, reducând totodată de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

Pe de altă parte, al doilea proiect de OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale au cerut luni, la dezbaterea organizată de Ministerul Justiţiei pe tema celor două proiecte de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale, discutarea proiectelor în Parlament, după ce vor fi făcute studii de impact şi reanalizarea cazurilor în care s-ar putea aplica graţierea.

Instituții publice (Președinția, ICCJ, CSM, procurorul general și DNA) și membrii ai societății civile au criticat aspru aceste proiecte de ordonanță pentru că ar fi concepute de fapt ”cu dedicație” pentru politicienii cu probleme penale.