DNA, DLAF şi Ministerul Public critică din nou proiectul graţierii şi amnistiei

DNA: Limita pentru abuz în serviciu e arbitrară şi periculoasă

Proiectul Guvernului ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție notează DNA. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate sau trimise în judecată pentru abuz în serviciu, precizează Direcţia Anticorupţie. Potrivit comunicatului, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa.

Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate. DNA adaugă că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Asta înseamnă că dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane.

În fine, documentul DNA avertizează că pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără motivaţii.
În perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro.
În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

PICCJ: Proiectul depăşeşte limitele stabilite de Curtea Constituţională

Şi parchetul instanţei supreme critică intenţia Guvernului şi arată că proiectul de modificare depăşeşte limitele stabilite de către Curtea Constituţională. Procurorii precizează că, în doi ani, au fost trimise în judecată 1.960 de persoane acuzate de abuz în serviciu, prejudiciul fiind de 3,9 miliarde de lei şi de 196 de milioane de euro.

"În actuală redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional", susţin procurorii de la Parchetul instanţei supreme.

Ministerul Public susţine că textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube “într-un cuantum arbitrar ales - condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel lăsându-le în afară ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator”.

Procurorii mai cred că o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o “veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă".

DLAF, reacţie fără precedent

Departamentul pentru lupta antifrauda (DLAF), o structura aflata in subordinea premierului Sorin Grindeanu, critica dur proiectul Ministerului Justitiei de modificare a Codului Penal. DLAF arata intr-un comunicat de presa că proiectul "este de natura sa diminueze capacitatea investigativa a DLAF si, deopotriva, indeplinirea mandatului institutional de protejare efectiva si echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania".
Hotnews.ro notează că DLAF este condus de Marius Catalin Vartic, numit in functie in iulie 2016, in mandatul de premier detinut de Dacian Ciolos. Vartic a fost procuror DNA timp de 13 ani (2003 - 2016).