Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert:„Mai devreme sau mai târziu, trebuie să avem încredere în Parlament”

Georgiana Iorgulescu de la Centrul pentru Resurse Juridice explică într-un interviu la RFI de ce e nevoie de o dezbatere transparentă în Parlament pentru corelarea articolelor  neconstituționale cu deciziile Curții.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat luni, în timp ce jurnaliştii alergau după el pe holurile Parlamentului, că proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale nu va mai fi depus niciunde, în condiţiile în care doreşte o dezbatere mai amplă.

Inițial, ministrul anunțase  că noul proiect de lege urma să fie lansat luni în dezbatere publică urmând să rămână în consultare publică 30 de zile. În acest interval specialiştii îşi vor putea spune punctele de vedere, declara luni dimineață ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că a primit, luni, de la Ministerul Justiţiei proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale şi că urmează să stabilească data la care va fi luat în discuţie pentru avizare.

Anunţul CSM vine la scurt timp după ce Ministerul Justiţiei a transmis că "nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală", susţinând că în prezent centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la aceste acte normative.

Anunţul Ministerului a fost făcut la câteva ore după ce ministrul Florin Iordache spunea că Ministerul eleborează un nou proiect de lege pentru modificarea codurilor penale, care va fi pus în dezbatere luni şi va rămâne în consultare publică 30 de zile, timp în care specialiştii îşi vor putea spune punctele de vedere.

Site-ul Ministerului Justiţiei este blocat de luni dimineaţă.

Amintim, Guvernul a decis duminică să abroge controversata ordonanță 13 privind modificarea codurilor penale. Modul în care a făcut acest lucru a iscat însă noi discuții. De ce a fost abrogată ordonanță pe articole?

Georgiana Iorgulescu de la Centrul pentru Resurse Juridice explică:

Georgiana Iorgulescu: Este o întreagă discuție. Se pare că au vrut să se întoarcă la situația de dinanintea Ordonanței 13. Chiar dacă au făcut câteva modificări de punere în acord cu decizia Curții Constituționale în interiorul Ordonanței 13, au preferat să se întoarcă înainte de această situație a Ordonanței 13. „De ce?” este o bună întrebare. Însăși abrogarea te punea în situația de dinaintea Ordonanței 13.

Reporter: Este o problemă cu acest act normativ?

G.I: Nu aș spune că este o problemă de constituționalitate, cât mai degrabă, de neînțelegere, cel puțin din partea mea, a faptului că trebuia un articol doi suplimentar față de articolul unu care abrogă în totalitate ordonanța.

Rep: O scăpare sau o intenție?

G.I: Nu aș crede că ar fi o intenție. Nu văd unde s-ar ajunge prin această intenție. Dacă vorbim de bună-credință, Ordonanța 13 ar fi trebuit să pună  în acord toate articolele pe care le dorea modificate cu decizile de constituționalitate emise de-a lungul timpului de Curtea Constituțională. Ori le punea pe toate, ori nu mai punea nimic.

În ceea ce privește nesoluționarea cauzei civile în anumite situații, printre care și atunci când intervine prescripția răspunderii penale, Curtea a declarat că nu este constituțional. Chiar dacă intervine prescripția răspunderii penale, statul trebuie să meargă mai departe în recuperarea prejudiciului.

Este un lucru foarte ușor de pus în practică. Spre deosebire de abuzul în serviciu, conținut, de asemenea de Ordonanța 13, acum abrogată, unde Curtea nu a dat o decizie de neconstituționalitate pură. Nu a spus că acel articol este neconstituțional. Curtea a dat o decizie de interpretare, care ridică probleme. În mare, decizia de interpretare spune că abuzul în  serviciu conform Comisiei de la Veneția trebuie reglementat cu mare atenție, pentru că în toate țările se poate isca o bătălie între parte politică și partea judiciară.

Dacă se poate se recomandă să se dea o valoare a prejudiciului, să se descrie o vătămare pe care persoana respectivă trebuie să o sufere. Ei au încercat cumva să facă acest lucru. Nu ne-au convins. Eu am o problemă legată de modul în care au judecat judecătorii în toată această perioadă de timp infracțiunile legate de abuz în serviciu. În articolul precedent care viza prescripția, judecătorul este obligat să aplice direct decizia Curții Constituționale, chiar dacă nu ai text pus în loc. Este clar, chiar dacă a intervenit prescripția, partea civilă de judecare trebuie să meargă mai departe. Dar ce faci la abuzul în serviciu, fiind această decizie de interpretare? Judecătorul nu poate să pună text în loc.

Prin toate acestea vreau să spun că nu înțeleg de ce a apărut articolul doi și nu a apărut, de exemplu, și articolul de ține de abuz în serviciu, deși efectul ordonanței este același pentru orice situație anterioară existenței acestei ordonanțe.

Rep: Dosarele rămân pe rol? Își continuă cursul?

G.I: Dosarele își văd de treaba lor exact așa cum au fost. Mai devreme sau mai târziu, trebuie să avem încredere în Parlament ca să pună toate aceste articole neconstituționale, de bună-credință, în acord cu deciziile Curții Constituționale. Trebuie să facem acest lucru. Așa este în democrație.

Când Curtea Constituțională spune ceva, trebuie să facem aceste lucruri. Numai că trebuie le facem așezat. Poate că trebuie privit un pic mai larg, anume la toată politica penală. Trebuie să vedem dacă este un lucru bun pentru România așa cum a fost legiferată politica penală.

Vă reamintesc, pentru echilibru, că toate codurile, respectiv codul penal, codul civil, codul de procedură penală și codul de procedură civilă nu au fost supuse unei adevărate dezbateri în 2008, 2009, ci au fost asumate. Acum avem o grămadă de articole, cel puțin din zona penală, declarate neconstituționale.

Au mai fost ordonanțe de urgență date anul trecut pentru modificarea codurilor. Nu discut aici despre bună-credință sau despre rea-credință. Discut doar despre un numitor comun, anume dezbaterea transparentă și la vedere care trebuie făcută în Parlament, nu în altă parte, cu participarea cât mai largă a celor interesați. Numai așa putem ajunge la un numitor comun în societate. 

Rep: Puțin mai devreme ați menționat de Curtea Constituțională și de deciziile pe care le-a dat anterior. Să nu uităm că la Curte au existat cel puțin trei cereri de a judeca Ordonața 13, între timp abrogată. Sesizările rămân acum fără obiect?

 

G.I: Din punctul meu de vedere, da. Dacă ar fi să se pronunțe, ar face-o pe un text fără obiect, abrogat de cel care l-a inițiat.

 

Rep: Nu este nevoie ca de la Curtea Constituțională să mai vină vreun mesaj acum?

G.I: Sigur. Pe de altă parte, în opinia mea, nici conflict juridic de natură constituțională nu prea există. Conflict juridic de natură constituțională însemnă că o putere în stat a intrat în zona de reglemenatare sau de competență a altei puteri în stat. Guvernul nu a intrat în sfera de competență a altei puteri. Din nefericire, conform Constituției, are dreptul să emită ordonanțe. 

Georgiana Iorgulescu de la Centrul pentru Resurse Juridice.