Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


OUG 9: O (nouă) nebuloasă de miliarde. Sorin Ioniţă: Va ieși o ciulama totală

sedinta_guvern.jpg

Sursa imaginii: 
http://www.guv.ro/

O nouă Ordonanţă de Urgenţă dată de guvernul Grideanu ridică semne de întrebare şi creează confuzie. Este vorba de OUG numărul 9, care ar permite angajarea de cheltuieli fără limite şi fără răspundere penală. Documentul modifică practic Legea Finanţelor Publice şi dă aşadar mână liberă primarilor sau instituţiilor publice să încheie contracte cu orice valoare, fără vreo răspundere ulterioară. 

Un amendament al opoziţiei , aprobat la Legea Bugetului, a corectat între timp situaţia. Problema însă, explică juriştii, este că atâta vreme cât Ordonanţa 9 nu este aborgată, vor fi, simultan, două legi contradictorii în vigoare. 

Este o situaţie care arată, o dată în plus, că guvernul Grindeanu e depăşit de situaţie spune, la RFI, Sorin Ioniţă, de la Expert Forum. Este vorba aşadar de o contradicţie legislativă şi, dacă Ordonanţa 9 nu este aborgată, ar putea urma un festival de începere de lucrări de care ar putea beneficia tot firmele de casă, explică Sorin Ioniţă: 

Sorin Ioniță: Au câștigat cu scor foarte mare. Ideea era că vor face un guvern puternic și vor putea face niște chestii dacă sunt foarte bine organizați. Este o legendă. De fapt, le scapă totul din mână. De Ordonanța nr. 9 am aflat după aceea. Ea scoate niște elemente de tehnică bugetară. Creditele de angajament înseamnă tot o datorie publică, doar că anul acesta nu se cheamă și nu se socotesc așa. Ieșeau niște plafonări care opreau un șef de instituție, fie primar, fie ministru, fie alt ceva, să își cheme toți prietenii cu firme și să le spună să înceapă lucrările, dar să îi plătească atunci când vor avea banii. Cam acest lucru se întâmplă în practică în România. Dacă este o limită, măcar nu puteau face acest lucru prea mult sau în cantități prea mari. Dacă nu mai e nicio limită, vor face un festival de începere de lucrări. Nu vor plăti pe nimeni cu excepția firmelor favorite, care vor umfla prețul ca să își diminueze riscul de a nu fi plătiți. Va ieși o ciulama totală și o supra îndatorare a țării. Din fericire, ministrul finanțelor a părut mult mai responsabil decât colegii săi de cabinet și a acceptat un amendament al opoziției, care a reintrodus plafonarea acestei practici.

Reporter: Dar amendamentul a fost depus la legea bugetului.

S.I: Da, la legea bugetului, de către opoziție, de către USR. Iar ministrul de finanțe l-a acceptat. Se pare că nu știa despre ce au făcut pe acolo. Se pare că ideea înlăturării plafonului venise tot de la justiție, de la domnul Iordache.

Rep: Este o informație încă neconfirmată. La momentul acesta este în vigoare și Ordonanța 9?

S.I: Aceasta este problema. Se pare că ar exista norme de tehnică legislativă care ne spun ce se întâmplă în astfel de cazuri. Avem în vigoare legea bugetului, refăcută să arate bine, cu plafonare de îndatorare, dar Ordonanța 9, care înlătura plafonul este și ea în vigoare. Nu au avut timp să o abroge. Sau nu s-au gândit sau nu vor să o abroge. Eu zic să vină mai mulți juriști. S-ar putea să fie mai multe păreri. Să ne explice dacă este bine sau dacă este o confuzie și în chestia aceasta și o să avem probleme. Cel mai bine ar fi ca în prima ședință de Guvern să abroge Ordonanța 9, pentru ca lucrurile să fie clare. Nu îi costă nimic să o abroge. Dar trebuie să o abroge cu grijă. În ea mai sunt și alte lucruri, care sunt bine să rămână. Să nu abroge lucruri care nu trebuie abrogate. În acest moment eu nu îi cred în stare, nici dacă ar avea bune intenții. Ministerul Justiției este praf și pulbere. Chiar dacă încearcă să facă ceva bun, în acest moment este clar că nu sunt în stare. E clar că premierul nu controlează nimic. Nu știe. Îi vin hârtii în față, le semnează, le ia înapoi. Trimite proiecte de lege, le ia înapoi. Ce este chestia aceasta?

Rep: Se pare că Ministerul Justiției ar fi avut teoretic o oarecare competență.

S.I: Ministerul Justiției avizează orice ordonanță pentru legalitate.

Rep: Dar se elimina și răspunderea penală. Practic, asta îi implica. Pe de altă parte, este greu să credem că Ministerul Finanțelor era în orb, din moment ce ordonanța aducea modificări importante legii finanțelor publice.

S.I: Contează ordinea în care au semnat. Eu nu știu. Dacă justiția a intervenit pe text după ce actul a plecat de la finanțe, s-ar putea pur și simplu să nu le fi spus sau să fi modificat ceva în substanța ordonanței. Situația este complet anormală. Acesta nu este un guvern de mână forte. În bulibășeală sunt foarte eficienți la a strica lucruri.

Rep. În acest moment mă pun în locul unui primar. Ce ar putea să facă primăriile în această perioadă? Ar putea să angajeze credite fără limită? Este vreun risc chiar în această perioadă de confuzie?

S.I: Bineînțeles. În acest moment, dacă ești primar responsabil, așa cum cred că așa sunt în mare majoritate și nu ești aventurier, așa cum sunt câțiva de prin Guvern, stai frumos și nu angajezi nimic, ca să nu pici în vreo chestie penală. Să angajeze ce este de angajat, să facă proiecte europene bune și să nu se arunce la marile PNDL-uri de 30 de miliarde pentru că nu se știe.

Rep: Dincolo de legi și de detalii tehnice, negru pe alb, dacă o primărie are un buget de zece lei, prin absurd. Cum poate un primar să angajeze și să încheie contracte de 100.000 de lei?

S.I: Chiar așa cum ați spus. Avea un anumit buget anul acesta și a angajat cheltuieli mai mari decât bugetul sau decât partea de cheltuieli de capital din buget.

Rep: Ca act administrativ, ce fel de administrator este acel primar care știe că are zece lei în portofel, dar se întinde la cheltuieli de sute de mii?

S.I: Astfel de lucruri se mai fac. De exemplu, dacă angajezi un proiect de investiții, o infrastructură locală, aceasta nu se face într-un an. Ai angajat un proiect de o anumită valorare, înstins pe mai mulți ani. Îți proiectezi o cheltuială în ficare an. Semnezi contractul cu cei care îți fac lucrările pe întreaga sumă, dar acest lucru nu înseamnă că le dai suma întreagă anul acesta. Există un calendar de cheltuieli.

Rep: Firește, dar există și o estimare a banilor pe care îi vei avea.

S.I: Ar trebui să existe o estimare a banilor, dacă am avea un sistem fiscal și de venituri locale stabil, dacă vorbim despre primării. Atunci când de-a lungul anilor s-a redus partea stabilă, pe formule automate și din ce în ce mai mult din transferuri au intrat pe pixul ministrului, anual sau chiar de mai multe ori pe an la rectificări bugetare, cui și când vrea el fără niciun fel de justificare, ca primar nu ai nicio predictibilitate de la un an la altul. Aceasta este diferența dintre un sistem discreționar de alocare din pixul ministrului și un sistem cu formule. În momentul de față nimic nu merge. Este un sistem dărâmat în mod deliberat pentru a introduce cât mai multă incertitudine, astfel încât toată lumea să depindă de alocări discreționare de la consiliul județean sau de la ministere. Acest sistem se cheamă clientelism.

 

 

 
Asculta AICI interviul cu Sorin Ionita: