Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Experți: Deși abrogată, OUG 13 are deja efecte distructive asupra anumitor dosare penale

iordac.png

Ministrul Justiției, Florin Iordache, și-a asumat proiectele de modificare a legislației penale
Ministrul Justiției, Florin Iordache, și-a asumat proiectele de modificare a legislației penale
Image source: 
youtube.com

OUG 13 de modificare a legislației penale, care a fost între timp abrogată de Executiv prin OUG 14, a avut anumite pasaje care au intrat în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Aceste pasaje, care au fost în vigoare doar 5 zile (perioada 1-5 februarie, de la publicarea OUG 13 în Monitorul Oficial până la abrogarea prin OUG 14 din 5 februarie), vor afecta decisiv anumite dosare bazate în special pe denunțuri, au explicat magistrați pentru RFI. Și cunoscutul avocat Cristian Ene, specializat pe cauze penale, e de părere că ”vor fi afectate în special acele dosare cu denunțuri făcute în perioada celor 5 zile de funcționare a OUG 13, dar posibil și alte dosare mai vechi”.

Pasajele din OUG 13 care au intrat în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, pe 1 februarie – pasajele referitoare la reîncadrarea abuzului în serviciu și a conflictului de interese urmau să intre în vigoare pe 11 februarie – afectează în principal așa numita ”instituție a denunțătorului”, după cum au explicat pentru RFI magistrați, printre care și procurorul general al României, Augustin Lazar.

Chiar dacă, între timp, OUG 13 a fost abrogată de Guvern prin OUG 14, totuși, efectele OUG 13 se vor resimți în cazul unor dosare penale recente, dar, posibil, și în cazul unor dosare mai vechi. Asta, pentru că vorbim de o ordonanță a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial, și care și-a făcut parțial efectele, chiar dacă pentru numai 5 zile. În aceste condiții, inculpații din dosare mai vechi, dar încă în curs de soluționare, ar putea apela la așa-numitul principiu al legii mai favorabile, respectiv la prevederile OUG 13 care au fost în vigoare în perioada 1-5 februarie. Avocatul Cristian Ene, specializat pe cauze penale, spune că ”vor fi afectate în special acele dosare cu denunțuri făcute în perioada celor 5 zile de funcționare a OUG 13, dar posibil și alte dosare mai vechi”.

Cum afectează OUG 13 ”instituția denunțătorului”?

Conform prevederilor OUG 13 aflate în vigoare în perioada 1-5 februarie, persoana care face un denunț despre o altă persoană cercetată într-un dosar penal nu mai poate avea beneficii legale (Exemplu: scăderea propriei pedepse, dacă denunțul său contribuie la prinderea altor infractori), dacă denunțul este făcut la mai mult de 6 luni de la comiterea faptei. Așadar, denunțul poate fi făcut și după expirarea acestui termen de 6 luni, însă denunțătorul nu mai poate beneficia de clemența magistraților, în ciuda faptului că demască alți infractori. În aceste condiții, ”denunțătorul nu mai are practic niciun interes personal să facă un denunț, dacă au trecut mai mult de 6 luni de la săvârșirea faptei denunțate”, afirmă, la RFI, avocatul Cristian Ene.

La rândul lor, magistrați au explicat, pentru RFI, că, foarte multe denunțuri au loc după acest termen de 6 luni, respectiv după o perioada mai îndelungată, în care au loc investigații ale procurorilor sau în care respectivii denunțători ajung în poziția de a depune denunțul. Cu alte cuvinte, prevederile OUG 13 în vigoare timp de 5 zile, în perioada 1-5 februarie, afectează grav această ”instituție a denunțătorului”.

Avoc. Cristian Ene: Vor fi situații în care inclupații vor încerca să invoce legea penală mai favorabilă

Cristian Ene: Pentru cele cinci zile în care au fost în vigoare puntele doi și trei din cadrul Ordonanței 13, aceasta produce efect juridic. (...)

Reporter: Cum sunt afectatate dosarele în curs de aceste câteva zile în care această parte din Ordonanța 13 a fost în vigoare? Să ne referim și la cazurile care se bazează pe denunțuri făcute în această perioadă de câteva zile, dar și la cazuri mai vechi, în care avocații sau inculpații ar putea apela la aceste câteva zile în care ordonanța a fost în vigoare.

C.E: În situația în care luăm în calcul numai posibilitatea formulării unor denunțuri în aceste câteva zile, avem două ipoteze. Prima presupune ca denunțul să fi fost formulat în maxim șase luni de la săvârșirea faptei; atunci, cel care a făcut denunțul se încadrează în beneficiile legale. În situația a doua, în care cel care a făcut denunț a depășit termenul de sașe luni de la săvârșirea faptei, nu mai este protejat față de fapta denunțată, în situația în care și acesta ar fi fost implicat în fapta respectivă.

Rep: Așadar, orice denunț a fost făcut în aceste zile, între momentul publicării Ordonanței 13 în Monitorul Oficial și momentul abrogării prin Ordonanța 14, este influențat legal de prevederile Ordonanței 13?

C.E: Da. Denunțul făcut în aceste cinci zile, de la 1 februarie până în 5 februarie, este influențat de prevederile punctului doi din Ordonanța nr. 13. (...)

Rep: Ce se întâmplă cu dosarele mai vechi? Credeți că ar putea fi afectate în vreun fel de aceste cinci zile în care acea parte din ordonanță a fost în vigoare?

C.E: Vor fi și situații în care inclupații din celelalte cauze vor încerca să invoce legea penală mai favorabilă din punct de vedere al depășirii termenului denunțului formulat în cauzele lor de către persoana care i-a denunțat, anume că denunțul ar fi depășit acele sașe luni. Totuși, în Ordonanța nr. 13, modificarea denunțului este interpretată, în primul rând, ca fiind o normă de procedură penală. Fiind o normă procesual penală, nu ar trebui să fie invocată ca fiind un drept ce ar fi afectat beneficiul inculpaților față de care s-a formulat denunțul înainte de apariția Ordonanței nr. 13. Ca atare, nu ar trebui influențate cauzele care și în care s-au formulat denunțuri înainte de 1 februarie 2017 în ceea ce privește modificările aduse de Ordonanța nr. 13. Dar nu excludem posibilitatea să apară două situații divergente în care judecătorii să decidă diferit. (...) Dacă vor apărea asemenea situații, în care orice denunț formulat chiar înainte de 1 februarie trebuie să urmeze cursul Ordonanței nr. 13 privind formularea denunțului în mai puțin de sașe luni de la săvârșirea faptei, atunci, printr-o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție se va ajunge la o practică unitară care va statuta criteriile și situațiile în care se vor aplica beneficiile Ordonanței nr. 13, din acele cinci zile.

Rep: Din experiența dumneavoastră, domnule avocat, credeți că este posibil ca dosare mai vechi, bazate pe denunțuri efectuate la mai mult de sașe luni, să fie afectate?

C.E: Trebuie să fim corecți. Într-o cauză nu există doar un denunț. De asemenea, există și alte probe. De regulă, persoana care a formulat un denunț este audiată și în calitate de martor. Declarația în calitate de martor nu va fi afectată. Denunțul în sine, formulat înainte de începerea aplicării Ordonanței nr. 13, la 1 februarie 2017, nu ar trebui să afecteze cauzele mai vechi.

Rep: Vom vedea ce se va întâmpla. Cert este că s-a deschis o ușă spre multe ambiguități. Vom vedea ce vor decide judecătorii... În altă ordine de idei, asupra acestei ordonanțe atât de discutate și disputate s-au pronunțat în principal magistrații. Dumneavoastră, ca avocat cu o experiență importantă, cum ați privit această întreagă dezbatere creată de inițiativa Guvernului de a modifica Codul Penal prin ordonanață de urgență? Cum ați perceput-o, ca avocat? Și cu ce urmări?

C.E: Este vorba despre o decizie pripită datorită câtorva aspecte neluate în seamă. În primul rând, este timpul insuficient de a dezbate public nevoia de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. În al doilea rând, s-a plecat de la necesitatea adoptării unei măsuri legale de grațiere colectivă, prin lege sau prin ordonanță, având în vedere suprapopularea penitenciarelor din România și s-a ajuns la a se emite o ordonanță cu afectarea drepturilor și beneficiilor prevăzute în Codul Penal. Totodată, este nevoie ca Parlamentul să continue să dezbată nevoia modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. De asemenea, este nevoie ca într-un timp foarte scurt Parlamentul să pună în acord legislația actuală cu deciziile Curții Constituționale. Sunt peste 40 de decizii ale Curții ce au modificat atât Codul Penal, cât și Codul de Procedură Penală sub aspectul caracterului de neconstituționalitate al unor texte de lege. De aceea, în perioada următoare, sperăm ca aceste modificări, după o dezbatere publică intensă, să se regăsească în noile modificări ale Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală, astfel încât legislația să fie clară și predictibilă pentru a putea fi înțeleasă cu ușurință de toți cetățenii români cărora urmează să li se aplice.

Ascultă interviul acordat RFI de avocatul Cristian Ene:



OUG 13 ar putea să între în vigoare în integralitate

Povestea OUG 13 ar putea, oricum, să nu se fi încheiat.

CSM a anunțat, marți, că, în cazul în care Parlamentul va respinge OUG 14 (care a abrogat OUG 13), se reactivează dispoziţiile OUG 13 prin care au fost modificate codurile penale.

Precizarea a venit de la purtătorul de cuvânt al CSM, Daniela Lecca.