Sorin Moisă despre CETA: Nu m-aș lăsa pe baza statului ca să îmi găsească piețe de export

Ce efecte va avea pentru Romania acordul de liber schimb UE- Canada? Andreea Orosz a stat de vorbă cu eurodeputatul social-democrat imediat după votul de miecuri de la Strasbourg.

Sorin Moisă: Este un vot nemaipomenit. Avem o majoritate clară, chiar dacă nu copleșitoare, nu cvasi unanimitate, pentru CETA în Parlament. Peste 400 de membri este mai mult decât jumătate din numărul total de membri. Este un vot care ne spune că Europa vrea să rămână deschisă și angajată global. Europa nu vrea să se retragă în protecționism sau naționalism, iar un naționalism european ar fi greu de definit. Este un vot despre o Europă care vrea să rămână angajată, deschisă, în raporturi strânse cu un partener strategic transatlantic, Canada.

Este un lucru foarte important în condițiile de mare angoasă geopolitică de astăzi. De pildă, încă nu reușim să ne dăm seama ce înseamnă de fapt președinția Trump pentru lumea occidentală. Este un vot pentru păstrarea unei minime previzibilități, chiar dacă într-un mod înțelept și transformator a status quo-ului din lumea occidentală.

 Reporter: Spuneați că nu este un acord perfect, dar este clar unul care ne duce în direcția bună. Credeți că sunt posibile frâne în continuare?

S.M: Da, în teorie, dacă unul dintre parlamentele naționale votează împotriva tratatului. Este clar că acel vot rămâne definitiv. Acest lucru înseamnă că acel parlament este suveran. Suveran fiind se poate și răzgândi. Dacă un parlament la începutul unei legislaturi sau un parlament care are un mandat popular foarte puternic votează împotriva CETA și guvernul notifică Consiliul Uniunii Europene și Canada că țara respectivă nu are intenția să ratifice CETA, atunci tratatul trebuie să înceteze. Câtă vreme mai sunt încă 38 de parlamente suverane care trebuie să voteze, cele naționale și în câteva state federale și parlamentele regionale, evident că mai există riscuri.

 Rep: Ce înseamnă acest acord pentru România?

S.M: Înseamnă oportunități clare pentru un număr de sectoare din România, sectorul construcțiilor de mașini, electric și electrotehnic, nave, cereale, încălțăminte, textile, ceramică, mobilă. Vă dau exemplul unei firme din România care exportă mobilă de lux pentru copii în Statele Unite. Are foarte mare succes pe piața americană. Principalul motiv pentru care nu a intrat până acum pe piața canadiană este o taxă vamală de 9% sau 9.5%, care într-o piață foarte competitivă, te scoate din piață. În câteva săptămâni după intrarea în vigoare a CETA, această firmă românească ce are fabrica undeva în Dâmbovița și angajează peste o sută de oameni, va putea să își sporească producția, să exporte și în Canada și poate să mai angajeze niște oameni. Ar fi niște destine schimbate de acest tratat. În toate domeniile despre care v-am spus, se poate întâmpla același lucru. Nu este o garanție. Nu vine cineva din Canada care să îți zică să îi vinzi lui. Nu există centrală de comerț. Suntem un stat liber, capitalist. Însă oportunitățile sunt acolo și oamenii de afaceri români, în unele cazuri antreprenori sofisticați, foarte bine integrați în circuitele mondiale, la  a doua generație, sunt convins că vor fi capabili să profite de tratat. De asemenea, este util și firmelor prestatoare de servicii și profesiilor liberale. Și pentru firmele care vând bunuri complexe sau soluții complexe de IT va fi mult mai ușor să își detașeze lucrătorii în Canada. Există foarte multe oportunități reale, nu povești, pentru economia românească.

 Rep: În ce măsură votul de astăzi din Parlamentul European este legat de regimul vizelor?

 S.M: În sens strict nu este legat. Regimul vizelor turistice, nu a celor de lucru, nu este prevăzut în tratat. Ceea ce vă spuneam înainte despre detașarea temporară a lucrătorilor, privește vizele de muncă, de la o zi până la câteva luni, care oricum vor trebui obținute și atunci când românii care se duc ca turiști nu vor mai avea nevoie de vize în Canada.  Un neamț care merge acum în Canada neavând nevoie de viză, pentru un contract de prestări servicii trebuie să obțină o viză de muncă temporară. Sunt lucruri diferite. Legat de vizele turistice propriu-zise, votul de astăzi nu are un impact direct. Tratatul nu are un capitol de acest tip. Din păcate noi, forțați de Canada și de împrejurări, am creat o legătură între semnarea CETA și vize. Noi, românii, am construit acest scenariu de câțiva ani. Dacă CETA ar fi dispărut astăzi, dacă era respinsă de Parlamentul European, ți-ai fi putut imagina că și Canada o să spună că dacă obiectul condiționării inițiale a dispărut, se pot răzgândi și ei în materia scoaterii vizelor. Efectiv nu există o legătură. Cu atât mai mult cu cât CETA a trecut astăzi și toți parlamentarii români au votat în favoarea CETA, nu mai există niciun fel de argument moral, politic, juridic și de nicio altă natură pentru Canada ca să revină asupra acestei decizii. Nu există o legătură directă, efectivă între cele două. Am văzut că există destul de multă confuzie în România între cele două. Astăzi nu a fost un vot pe vize. Chestiunea vizelor a fost rezolvată de anul trecut. Astăzi am consolidat poziția României în această chestiune.

 Rep: Dacă astăzi CETA nu ar fi primit un vor favorabil, ar fi afectat chestiunea vizelor?

S.M: Era posibil. Strict politic, dacă ești prim ministrul Canadei și te trezești că un tratat de un interes vital pentru Canada nu mai există și tu ai anunțat scoaterea vizelor pentru români și bulgari în contextul adoptării tratatului, ai putea, eventual, să te răzgândești. Dacă te răzgândești trebuie să explici și de ce. Formal, cele două nu au fost cu adevărat legate vreodată. Canada are un regim de evaluare a nevoii de a impune vize statelor terțe bazat pe criterii tehnice, nu politice. Brusc, Canada ar trebui să explice că acele criterii tehnice s-au dizolvat și nu mai sunt valabile.

Rep: Ce ar mai trebui să facă guvernul de la București, astfel încât să stimuleze exporturile spre Canada? Am discutat deja pe cifre, despre ce avem.

S.M: Ce o să vă spun o să vă mire, venind din partea unui social-democrat. Există programe de promovare a exporturilor în România, există un Secretariat de stat pentru comerț, însă credința mea este că oricât de bune ar fi aceste programe și oricât de nemaipomeniți sunt funcționarii care lucrează acolo, nu există nicio societate capitalistă în care statul să îți rezolve problemele contractuale, în care statul îți găsește piețe. Sugestia mea este ca antreprenorii românii înșiși sau prin camerele de comerț să încerce să se intereseze de aceste oportunități. În mod sigur sunt unii care exportă în străinătate, poate chiar în Canada, iar de acum vor avea condiții mai bune. Fiecare își găsește filiera lui comercială în mod organic, spontan. Nu m-aș lăsa pe baza statului ca să îmi găsească piețe de export.

Rep: Acest lucru înseamnă că un studiu de impact nu ar fi ajutat?

S.M: În mod normal, un studiu de impact se face înainte de a începe un demers de politică publică. Acest studiu a fost făcut de Comisia Europeană, nu de la București. Nu vreau să apăr pe cineva de la București. Dacă nu mă înșel, negocierea a început pe vremea guvernului Boc. Dacă am dat Bruxelles-ului puterea pentru negocierea tratatelor comerciale, normal este să criticăm Bruxelles-ul dacă nu face totul ca la carte, pentru a aduce argumente fiecărui stat membru. Ar fi fost firesc ca Bruxelles-ul să facă ceea ce a făcut la îndemnul meu semiformal, în comisie, anume să încercăm să vedem pentru fiecare stat membru ce are fiecare de câștigat. Când dai cuiva puterea îi dai și răspunderea și îl tragi la răspundere dacă nu se ocupă până la capăt de ce are în portofoliul pe care i l-ai acordat. Acest lucru nu înseamnă că guvernul de la București nu poate face un studiu de impact. Este interesant de propus o misiune economică românească în Canada în perioada imediat următoare pentru a vedea cum pot să profite oamenii de afaceri români, IMM-urile românești, cu adevărat, de semnarea CETA. Este o idee bună, pe care o să mă asigur că o dau guvernului.

 Interviu realizat cu sprijinul Parlamentului european, în cadrul proiectului Tânăr în Europa.