Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce mai vrea DNA de la OUG 13?

Parlamentul a votat zilele acestea proiectul de lege prin care se respinge controversata ordonanţă 13 şi proiectul de lege prin care se aprobă ordonanţa 14, cea care a abrogat măsurile de modificare a Codurilor Penale care au strâns mii de oameni în stradă împotriva executivului. Totuşi, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat audierile în dosarul privind parcursul controversatei ordonanţe 13, adoptată în 31 ianuarie seara de guvern. Marţi a fost rândul ministrului de externe, Teodor Meleşcanu, care a explicat procurorilor avizul dat de instituţia pe care o conduce.

Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a spus că este “responsabil” de alinierea ordonanţei la o serie de solicitări din partea Comisiei Europene şi că acesta este şi motivul pentru care există un aviz al MAE pe acest act normativ. “Am dat avizul pentru că se traduceau în legislaţia româna prevederi ale unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Europei şi trebuia sa fim de acord cu această traducere”, s spus Teodor Meleşcanu. El este al treilea ministru audiat după ce DNA i-a chemat pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, şi pe ministrul de interne, Raluca Dan. Premierul Sorin Grindeanu a comentat că i se pare "un pic ciudat" că o parte dintre miniştri au fost audiaţi, în condiţiile în care demersul Guvernului a fost legal. "Guvernul, a spus şi Curtea Constituţională, a acţionat legal. O să vedem", a precizat prim-ministrul. Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a arătat şocat de faptul că DNA “anchetează deciziile politice ale guvernului”. "Eu cred că suntem un unicat în Europa… Acesta e şi motivul pentru care am sesizat şi Curtea Constituţională, pentru conflict între puterile statului şi, dupa cum ştiţi, s-a stabilit termen pe 27 martie", a afirmat Călin Popescu Tăriceanu. Până acum, în dosar au mai fost audiaţi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Haineală şi Constantin Sima, ambii susţinând că nu au contribuit la elaborarea ordonanţei 13 din 31 ianuarie, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare. La acuzaţiile că ar fi un dosar politic, procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a răspuns sec : DNA face acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de "modalitatea de adoptare a unor acte normative".

Dar de unde a pornit totul? Denunţul a fost depus înainte de adoptarea OUG 13 de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Paţachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”. Primul denunţ penal, din 24 ianuarie, îi viza pe premierul Sorin Grindeanu şi pe fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache. Al doilea denunţ, din 1 februarie, îl viza pe preşedintele PSD Liviu Dragnea. Mihai Poliţeanu aminteşte care sunt temeiurile legale invocate în cele două plângeri. “Cele trei infracţiuni sunt : favorizarea făptuitorului care este prevăzută de Codul Penal şi care spune foarte pe scurt că este vorba de un ajutor dat făptuitorului în scopul de a împiedica sau îngreuna cercetarea penală sau tragerea la răspundere penală. A doua infracţiune pe care am avut-o în vedere este una prevăzută de legea răspunderii ministeriale şi anume prezentarea de rea crediţă de date inexacte Parlamentului şi Preşedinţiei cu privire la activitatea guvernului. Aici mă refer în mod concret la declaraţiile mincinoase ale fostului ministru al justiţiei Florin Iordache când a spus că orice act normativ privind amnistia sau graţierea colectivă vor fi date prin proiecte de lege nu prin ordonanţă. Noi am completat acest denunţ cu unul împotriva liderului PSD Liviu Dragnea. Este vorba de un articol din legea 78 pe 2000, articolul 13, anume fapta unei persoane care îndeplineşte funcţii de conducere într-un partid de a folosi influenţa sau autoritatea în scopul de a obţine pentru sine foloase necuvenite”, a explicat Mihai Poliţeanu.

Întrebat de ce prima sesizare a venit înainte ca guvernul să adopte ordonanţa 13, Mihai Poliţeanu a amintit la RFI că se ştia déjà de intenţiile guvernului de a adopta ordonanţele cu câteva zile înainte, fapt ce a condus şi la participarea preşedintelui Klaus Iohannis la şedinţa de guvern care a precedat practic şedinţa din 31 ianuarie, cea în care actele normative au fost adoptate.

Ministerul justiţiei a reacţionat dur într-o primă fază la anunţul privind ancheta DNA descrisă drept “o gravă imixtiune în activitatea autorităţii executive şi o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituţionale”. Dar poate DNA să ancheteze felul în care se adoptă legile de către govern şi Parlament şi mai există precedente? Răspunsul este : Da. Procurorii pot cerceta pe baza legii privind răspunderea ministerială felul în care se legiferează şi există déjà trei dosare destul de cunoscute : cel mai cunoscut caz este cel în care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, a negociat cu colegul său de partid, fostul senator Dan Şova, abrogarea unor articole din Codul Penal şi Legea Amnistiei. Modificări vizate: abuzul în serviciu să nu mai fie incriminat şi nici folosirea influenţei de partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Cazul e încă la procurori iar cei doi, Şova şi Hrebenciuc, sunt trimişi în judecată în alte dosare de corupţie. Al doilea caz l-a vizat pe fostul deputat PNL, Mihail Vlasov, fost şef al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. El i-a solicitat în 2013 fostului ministru al justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, să îi susţină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ prin care Registrul Comerţului urma să treacă sub controlul său. Vlasov a fost condamnat definitiv în acest caz la 2 ani de închisoare cu executare. În fine, un alt dosar este cel al fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu de la PNL, acuzat de abuz în serviciu după ce a avizat un proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este illegal. Era vorba de trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în cea privată a unei societăţi comerciale. În acest caz, Curtea Supremă i-a condamnat pe cei implicaţi la sentinţe cu suspendare : Zsolt Nagy a primit 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu – 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar fostul şef al Poştei Române, Dan Toader - 4 ani.