Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bilanț DNA: Mulți inculpați și condamnări, dar prea puține prejudicii recuperate

Kovesi DNA propuneri Parlament.jpg

Laura Codruța Kovesi critică modificările propuse de Parlament la Codul de Procedură Penală (Foto: arhivă RFI)
Laura Codruța Kovesi critică modificările propuse de Parlament la Codul de Procedură Penală (Foto: arhivă RFI)

Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat, joi, bilanțul, ca în fiecare an. Au luat cuvântul, în cadrul întrunirii, procurorul șef Laura Codruța Kovesi, președintele Klaus Iohannis și șefa ICCJ, Cristina Tarcea. ”Justiția și lupta anticorupție au fost serios atacate în ultimele luni, dar România a reușit să rămână un exemplu de stat de drept” a fost mesajul transmis la unison de cei trei șefi de instituții, care au remarcat că DNA are rezultate, însă recuperarea prejudiciilor rămâne un neajuns.

Ca în fiecare an când a prezentat acest bilanț, procurorul șef a oferit o sumedenie de cifre care să releve rezultatele instituției. Astfel, conform Codruței Kovesi, în 2016, au fost trimişi în judecată 1270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, printre aceştia aflându-se şi trei miniştri, şase senatori, 11 deputaţi, 47 de primari, 16 magistraţi şi 21 de directori de companii naţionale. Peste un sfert dintre aceştia au fost acuzaţi de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de peste 260 de milioane de euro.

Totodată, procurorul şef al DNA a declarat precizat că peste 870 de persoane trimise în judecată de DNA au fost condamnate definitiv. Printre aceștia: un europarlamentar, şapte deputaţi, un senator, un ministru, cinci preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari.

Kovesi a insistat că 2016 a fost un an dificil, cu provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procuorilor DNA. În plus, Kovesi a precizat că există acum "o largă dezbatere despre abuzul în serviciu", subliniind că CCR nu a dezincriminat această faptă.

Ascultă:



Șefa DNA a mai spus că o mare parte dintre acţiunile DNA au vizat identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice, în special în infrastructură, IT şi sănătate. În aceste cazuri a fost vorba de achiziţii de bunuri şi servicii la preţuri majorate cu 50 până la 800%, a spus Kovesi. ”Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800 la sută?” s-a întrebat retoric șefa DNA, subliniind că, pentru infrastructură sau construcţii, statul plăteşte de cele mai multe ori preţul lucrării dublu.

Ea a adăugat că, deşi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greşeli, ci de abuzuri comise de cei care se ocupă de semnarea contractelor cu statul, care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.

Klaus Iohannis: Sabia lui Damocles pare a fi fost ”pe moment” îndepărtată

Prezent și el la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze de la bun început că debutul anului în curs lupta anticorupţie a fost pusă în mod real la încercare, el transmițând că lupta anticorupţie este o cerinţă esenţială dacă ne dorim un stat modern. Preşedintele a menţionat că nefericita OUG 13 a fost abrogată, iar sabia lui Damocles pare a fi fost ”pe moment” îndepărtată. Iohannis a pledat totodată în favoarea unor dezbateri ample privind modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei.

Ascultă:



Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie rămâne un subiect extrem de important, precizând că cei care au fost găsiţi vinovaţi nu trebuie să se mai bucure de bunurile şi banii furaţi.

În aceeași întrunire a luat cuvântul și Preşedintele instanţei supreme. Cristina Tarcea, șefa ICCJ, a declarat că a vorbi despre eradicarea corupţiei i se pare o utopie, fiind mai importantă prevenirea decât combaterea acestui fenomen. Şefa instanţei supreme a adăugat că DNA trebuie să rămână pilonul central al luptei anticorupţie.

Ascultă:



La rândul său, procurorul general, Augustin Lazăr, a remarcat că orice incident procesual al procurorilor DNA este valorificat în media şi este transformat împotriva anchetatorilor, a instituţiei, şi chiar împotriva justiţiei, motivele acestor manifestări reducându-se la existenţa unor grupuri de interese, cu o agendă proprie. Procurorul general a mai menţionată că, adesea, procurorii DNA îşi desfăşoară activitatea sub ameninţări şi intimidări permanente venite din partea suspecţilor pe care îi anchetează şi a cercurilor de clienţi ai acestora.