Cinci scenarii pentru UE după Brexit

UE poate continua ca și până acum, fără a schimba nimic. Aceasta ar fi prima opțiune.

A doua ar transforma UE într-o simpla piața comună, fără niciun fel de integrare politică.

A treia este cea care le îngrijorează pe est europene : ea prevede o Europă cu două viteze, cea despre care se vorbește de mult si care este pe alocuri aplicată prin procedura cooperării întărite.

Ideea ar fi ca, în anumite dosare, unele state membre să poată avansa mai repede decât altele. Procedura se aplică deja, dar mai mult pe dosare tehnice și secundare. România a și participat la un număr dintre acestea, cum a fost cazul reglementărilor privind brevetul european sau noul cadru al divorțului european.

Noutatea ar fi ca aceasta să se aplice  la dosare mari cu implicații politice, cum este o mai mare integrare în zona euro. Cum multe state se opun acum fiscalității unice sau legării dosarelor euro de cele sociale, Comisia propune ca cele care sunt de acord să poată merge la drum fără să le aștepte și pe altele.

Statele din est văd însă aici o încercare a vestului european de la le pune pe tușă. Polonia și Ungaria, care dau de furcă UE din cauza derapajelor privind statul de drept, cred că Bruxelles încearcă sa le pedepsească.

România, deja pedepsită prin amânarea sine die fără motiv valabil a aderării sale la spațiul Schengen, se teme de o nouă excludere. In principiu, Europa celor doua viteze nu-i displace, dar cere ca aceasta să fie inclusivă și deci ca țara să se poată alătura oricărui dosar atunci când va considera că poate si că trebuie s-o facă.

A patra opțiune ar fi o combinație a acestor trei deja expuse. In fine, prin a cincea, cea mai puțin probabilă,  s-ar lua un angajament: UE va avansa repede și bine în toate domeniile.

Criticile abundă

Documentul de reflecție publicat de Comisia Europeană are până acum susținerea creștin democraților europeni din Parlamentul European (PPE).

Lideri politici din vestul Europei, ca Angela Merkel sau Charles Michel sunt și ei favorabili viziunilor Comisiei, ei sunt mai ales de acord cu Europa celor două viteze. Alții sunt de acord fără a o spune explicit. Olanda și nordul european se agață de această idee pentru a se debarasa în același timp de est europenii văzuți doar ca o sursa de probleme.

Socialiștii îl contestă însă din multe puncte de vedere și se declară dezamăgiți. Ei consideră opțiunea vitezelor diferită drept periculoasă. Ei vad o singura opțiune, pe a cincea, aceea de a lucra împreună „fiindcă împreună suntem mai puternici”

In est, Polonia se arată reticentă, așa cum am explicat, dar nu o face deschis. Alături de ea, Ungaria, Slovacia și România se simt date la o parte și își reamintesc cum au fost tratate în 2015 când li s-a impus metoda de redistribuire a migraților.

In fața Parlamentului European, prezentând documentul, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a refuzat să spună care ar fi opțiunea sa preferată.

Intr-adevăr, guvernele, parlamentele naționale și Parlamentul European vor fi cele care vor alege una dintre cele cinci opțiuni.

Acest document este văzut însă de anturajul lui Juncker ca un „certificat de naștere de al UE”, o noua UE , cea care va rămâne din cenușa Brexitului.

Alții spun că UE are nevoie de o noua încurajare pentru a continua să existe nu doar din cauza plecării Regatului Unit, dar și din cauza rasismului și a xenofobiei, din ce în ce mai prezente în Europa. Acestea, se spune , sunt pericolele care pun astăzi în pericol existența unității europene.