Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegerile din Olanda, primul test din acest an pentru coeziunea UE

olanda.jpg

Premierul olandez Marck Rutte (stânga) și liderul populist Geert Wilders (dreapta) în timpul dezbaterii televizate preelectorale, 14 martie 2017
Image source: 
REUTERS/Yves Herman

Alegerile legislative de astăzi din Olanda, țară în care extrema dreaptă anti-europeană este în plină ascensiune, reprezintă prima sfidare de anul acesta la adresa coeziunii Uniunii Europene, comentează analiștii politici. Ei atrag atenția că acest lucru se întâmplă într-un an în care scrutinele din Franța și Germania, alături de negocierea Brexitului, amenință să deraieze proiectul european.

Cu 28 de partide și 1.114 candidați pentru 150 de mandate în camera inferioară a Parlamentului, politica olandeză îi poate zăpăci chiar și pe cei mai ageri la minte. În această țară a coalițiilor, chiar și partidele cele mai mici, uneori insolite, pot face să încline balanța într-o parte sau într-alta, comentează AFP. Olanda, una dintre cele șase țări fondatoare ale Uniunii Europene, a cărei economie va crește cu circa 2% în 2017 și unde rata șomajului va scădea până la 5,2% din populația activă, s-a transformat într-un potențial agent destabilizator al Uniunii.

Și nu atât pentru că liderul xenofob al Partidului Libertății, Geert Wilders, conduce în sondajele de opinie în ceea ce privește intențiile de vot, ci mai degrabă pentru că rezultatele alegerilor ar putea crea un efect de 'bulgăre de zăpadă' care să-i tragă după el pe alegătorii francezi.

”Adevărata miză este Franța, care este o țară centrală” în construcția europeană, comentează un profesor de la Universitatea din Basel. Un rezultat bun al extremei drepte populiste din Olanda i-ar da un oarecare avantaj candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, favorita primului tur al scrutinului prezidențial din Franța, din 23 aprilie, dar care ar urma să fie învinsă în turul doi, din 7 mai, indiferent cine va fi contracandidatul ei.

Revenind la alegerile din Olanda, raționamentul lui Wilders, care se prezintă drept salvatorul țării sale în fața amenințării cu islamizarea, câștigă adepți într-un context în care, potrivit unui raport recent al Centrului pentru antiterorism al Europol, jihadismul continuă să reprezinte o amenințare latentă, Franța fiind prima țintă. Acestei doze de incertitudine i se adaugă eventuale încercări din partea Moscovei de a destabiliza procesele politice din UE, situație care a determinat guvernul olandez să decidă să numere manual voturile la scrutinul legislativ, de teamă că un atac cibernetic ar putea afecta numărătoarea electronică a voturilor.

Cel de-al treilea scrutin decisiv pentru viitorul european va avea loc la 24 septembrie în Germania, când cancelarul Angela Merkel încearcă să obțină un nou mandat, după 12 ani la putere. Principalul rival al 'femeii puternice' a Europei este social-democratul Martin Schulz, european convins și președinte al Parlamentului European între 2012-2017. Cu o jumătate de an înaintea alegerilor din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta populistă) nu depășește 10% în intențiile de vot, însă în momentul în care germanii se vor prezenta la urne este de așteptat ca Bruxellesul să se afle în plin proces de negociere cu Londra pentru organizarea ieșirii Marii Britanii din UE, cu efecte încă dificil de anticipat.

Pe lângă provocările deja menționate se adaugă presiunea imigrației la frontierele terestre și la mările Uniunii Europene, care se așteaptă să crească pe măsură ce vremea devine mai frumoasă, echilibrul delicat între guvern și sistemul financiar italian sau dificultățile pe care continuă să le traverseze economia elenă și vocile care vorbesc din nou despre un Grexit în zona euro.