Cum se vede la București viitorul post-Brexit? Bătălie între bogați și beneficiari. Negocieri cu cuțitele pe masă

Generic, reformarea structurii bugetului Uniunii Europene ne-ar prinde pe picior greșit, pentru că ar urma să vizeze tocmai modificarea politicilor  de coeziune și dezvoltare rurală, vitale pentru România. Cert este că vremea sumelor mari aflate la dispoziția României a trecut - reiese din analiza făcută luni, la dezbaterea organizată la Centrul Infoeuropa: 

“E o bătălie între statele contributoare și cele beneficiare.” „Se negociează cu cuțietele pe masă” -  spun ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, respectiv consilierul prezidențial Leonard Orban. Este realitatea de la care pleacă orice discuție despre viitorul post-Brexit, mai ales în situația în care unul din marile dosare ce-și vor aștepta rezolvarea este bugetul multi-anual al Uniunii, de după 2020 . Și, ca și cum divorțul Marii Britanii de Bruxelles nu complica îndeajuns de mult lucrurile, blocul comunitar, dacă se mai poate vorbi de un bloc compact, este pus sub o presiune uriașă și de alți factori, care nu existau la momentul precedentei negocieri. Criza migrației și cheltuielile pe care le implică, euroscepticismul în creștere, revitalizarea curentului naționalist sau dorința statelor net contributoare de a reduce sumele, suprapuse peste scăderea uriașă de 13% pe care o va provoca Brexitul – ar urma să provoace cele mai dure negocieri pe care le-a văzut Bruxelles-ul, e de părere consilierul prezidențial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. Iar România, în fața tuturor acestor presiuni și fără mari realizări la capitole vitale precum capacitatea de atragere de bani europeni, este clar în dezavantaj. Leonard Orban explică faptul că noul context european post Brexit va aduce în discuție reformarea strategiei europene, inclusiv în două mari dosare care vizează direct Bucureștiul: politica de coeziune  și politica agricolă comună. Singura șansă este să facem tocmai ce nu am reușit în trecut, adică să negociem dur și să propunem spre finanțare din fonduri europene proiecte cu adevărat relevante. România nu va mai beneficia de sumele foarte mari pe care le-a avut până acum la dispoziție, avertizează Leonard Orban: 

Reformarea, trebuie să o spunem foarte deschis, nu prea ne avantajează. România este incapabilă să facă față unei asemenea presiuni. Deocamdată. Rata de absorbție a fost utilizată ca argument împotriva noastră și până la urmă negocierea s-a finalizat cu o limitare a creșterii sumei pentru politica de coeziune la 10%. Mă aștept ca aceste sume foarte mari să fie ultimele sume de care beneficiază România. 

Viitorul post 2020, (încă) neclar la București 

Conectarea politicii de coeziune de instrumente financiare sofisticate (capitol la care România este mult în urmă) și reforma politicii de dezvoltare rurală sunt marile riscuri pentru România – e de părere și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall .Viitorul se arată însă încă neclar autorităților de la București, care, la acest moment reușesc doar să sesizeze tendințele: schimbarea priorităților la nivel european și modificarea modului în care se va construi bugetul comunitar.  Ministrul Birchall anticipează o bătălie între statele bogate, net contributoare și țările central și est-europene,  beneficiare, cu o România în dublu rol: de mediator prin deținerea președinției rotative a Uniunii  și parte direct interesată. Un succes ar fi, în sine, păstrarea viitorului buget al Uniunii la nivelul de acum, spune Ana Birchall: 

Este posibil să existe o serie de presiuni pentru reducerea bugetului multi-anual post 2020, dată fiind ieșirea din UE a unui contributor important, Marea Britanie și semnalele privind atitudinea reticentă a statelor contributoare de a-și spori contribuțiile la buget. Este un cocktail extrem de provocator. Să ne provocăm cât mai eficient interesele și să încercăm să menținem unitatea acestui grup. Viitoarele negocieri trebuie să ne găsească cu temele pregătite. 

Ministerul Finanțelor: Durata bugetului trebuie menținută la 7 ani

80% din banii dați Uniunii de statele net contributoare s-au întors în economiile naționale respective,  susține secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Elena Georgescu. Ministerul se așteaptă ca instrumentele financiare complexe să ia prim planul în politicile europene, mai ales în politica de coeziune și, susține secretarul de tsat, în această situație, partea plină a paharului  Brexitul ar putea să fie simplificarea în plan intern și valorificarea resurselor proprii pe care le are România:

Un element pe care România îl susține este legat și de durata perspectivei financiare. România susține ca actuala durată de 7 ani e necesar să fie continuată pentru a menține caracterul strategic al bugetului și pentru a asigura stabilitate și predictibilitate. 

Daniel Dăianu: UE, între viteze și direcție. Problema rămâne zona euro

Sunt țări care condiționează banii pe care îi vor da la bugetul Uniunii de structura acestuia, spune și Daniel Dăianu, membru al Grupului la Nivel Înalt privind Resursele Proprii . Daniel Dăianu vorbește de o Uniune la răscruce, marcată de oboseala integrării, însă consideră că marea problemă a construcției europene rămâne zona euro. Acolo ar fi punctul nevralgic, din punct de vedere economic, iar obiectivul realist, crede Daniel Dăianu, este limitarea pe cât posibil a stricăciunilor pe care le provoacă Brexitul. Soluțiile pentru România, conchide Daniel Dăianu, sunt tot în propria ogradă: 

Fondurile structurale și de coeziune au un rol major, dar nu fac diferența în ultimă instanță. Ci mobilizarea resurselor interne și cum vom reuși noi să clădim această țară. Doi: bugetul zonei euro să nu aspire resurse din bugetul Uniunii. Noi trebuie să pledăm pentru așa ceva, să limităm stricăciunile. Și atunci trebuie să ne uităm la bugetul nostru, care are resurse atât de mici. Trebuie să luptăm să avem în bugetul public al României mai multe resurse.Să avem venituri fiscale, care acum sunt foarte mici. Suntem țara codașă a UE. Să ne definim mai bine interesele naționale. Să nu deținem președinția în 2019 nefiind în Schengen și cu MCV. Sunt obiective pe care trebuie să le avem în vedere.   

Concluzia dezbaterii îi aparține consilierului prezidențial Leonard Orban. Și într-o perioadă tulbure, a incertitudinii, România a câștigat și va continua să beneficieze din plin la apartenența la construcția europeană. O simplă privire în jur, la Balcanii de Vest, o demonstrează, explică Leonard Orban: 

Începem să ne punem întrebarea dacă s-a sfârșit cumva epoca adevărului. Din ce în ce mai mult poți să vinzi lucruri care sunt false. Discernământul scade continuu. Mă uit de exemplu la discuțiile legate de euroscepticism versus beneficiile aderării României la UE. Peste 27 de miliarde de euro au intrat în plus față de ce am contribuit noi. Cu toate acestea, sunt nenumărați actori, pe diferite paliere, care vin și spun și insistă că aderarea nu a generat beneficii.  

Ce s-ar fi întâmplat fără aceste 27 de miliarde de euro? E suficient să ne uităm ce s-a întâmplat cu state care nu au aderat la UE. Uitați-vă la situația din Balcanii de Vest.