Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Conflictul de interese, redefinit. Analist: Parlamentarii au golit de sens definiţia din CP

Valeriu Steriu PSD impozitare pensii speciale.jpg

Mai multe proiecte legate de pensiile speciale au fost depuse de-a lungul timpului la Parlament (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)
Mai multe proiecte legate de pensiile speciale au fost depuse de-a lungul timpului la Parlament (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Infracţiunea cunoscută în prezent drept conflict de interese nu va mai putea fi dovedită, spune la RFI directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu, după ce deputaţii din Comisia Juridică au redefinit conflictul de interese.

Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a dat marţi un raport favorabil unui proiect de lege pentru modificarea Codului Penal, prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma “folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.

Parlamentarii au decis că funcţionarii publici vor putea să angajeze persoane cu care au lucrat în ultimii cinci ani. Dacă persoana angajată este o rudă a funcţionarului, atunci procurorii trebuie să demonstreze că a prejudiciat interesul public.

Ovidiu Voicu atrage atenţia că “ajungem într-o situaţie în care articolele respective din Codul Penal devin imposibil de aplicat. Practic, o infracţiune cunoscută ca şi conflict de interese în momentul de faţă nu va mai putea fi dovedită, pentru că ceea ce au făcut parlamentarii a fost nu să o scoată din Codul Penal, ci pur şi simplu să o golească de sens sau să-i adauge sintagme care sunt fără substanţă legală. Aici vorbim de acea sintagmă “prejudiciu de interes public”, care nu este explicată nicăieri şi care pentru mulţi jurişti este o enigmă şi pe cale de consecinţă procurorii nu vor avea posibilitatea să dovedească faptul că s-a întâmplat un prejudiciu de interes public”.

Ce categorii îşi vor putea angaja rudele? “La partea de angajare a rudelor sunt acoperite toate cazurile de persoane în funcţii publice, alese sau chiar numite. Vorbim aici de funcţii alese la nivel central, parlamentari şi la nivel local, primari, preşedinţi de Consiliu Judeţean şi chiar şi aleşi locali, deşi aleşii locali nu decid direct, dar şi persoane din Executiv, miniştrii, spre exemplu sau secretari de stat”, explică directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.