Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


(Exclusiv RFI) Comisia de la Veneția: Ministrul Justiției a spus că nu va mai folosi ordonanțe pentru modificarea legii penale

markert.jpg

Secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert
Secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert
Image source: 
youtube.com

”Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat la Veneția că nu va mai folosi ordonanțe pentru modificarea legislației penale”. Afirmația a fost făcută, în exclusivitate la RFI, de secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, într-un comentariu referitor la poziția comisiei față de evenimentele generate în România de controversata ordonanță 13. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost prezent la Veneția pe 11 martie, când a prezentat Comisiei un raport privind ordonantele de urgenta 13 si 14 și protestele care au urmat.

Interviul acordat RFI de Thomas Markert, secretarul Comisiei de la Veneția:

Reporter: Au trecut deja câteva luni de la acea tentativă a Guvernului din România de a schimba legislația penală. Au fost apoi proteste de stradă uriașe care au constrâns Executivul să retragă ordonanța 13. Cum ați văzut dvs toată această situație de criză politică și, de asemenea, socială?

Thomas Markert: Din punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, noi nu am analizat substanța acestei legi. Ea atinge totuși un aspect cu care Comisia de la Veneția s-a mai confruntat: folosirea ordonanțelor de urgență. Noi am criticat de multe ori folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență în România. Suntem fermi pe poziția că acesta (n.r. schimbarea legislației penale) nu trebuie să facă obiectul ordonanțelor de urgență. Aceste schimbări trebuie făcute prin intermediul legislației normale. Am salutat faptul că noul ministru al Justiției a anunțat că în viitor nu va mai folosi ordonanțe de urgență pe astfel de subiecte.

Ascultă:



R: Într-adevăr, în prezent, schimbarea legislației penale (n.r. pentru punerea ei în acord cu deciziile Curții Constituționale) se petrece prin intermediul Parlamentului. Este o modalitate mai ”prietenoasă” și mai corectă...

T M: Da, este procedura corectă. Este un subiect care trebuie dezbătut în Parlament, ajunge să fie public și există mai mult timp pentru dezbateri. În plus, schimbările nu se produc brusc, iar, dacă este nevoie de ajustări, ele pot fi făcute.

R: Revenind la ce s-a întâmplat în România în urmă cu câteva luni, ordonanțele acelea și reacția străzii. Ce spune acest episod despre țara noastra, despre democrație și despre societate în același timp?

T M: Cred că, în primul rând, trebuie să subliniem aspectele pozitive. Acest subiect (n.r. schimbarea legislației penale) este foarte sensibil în România pentru că aici are loc o luptă acerbă împotriva corupției. Sunt state în zona României în care se fac mult mai puține în privința corupției. Cred că e un semn pozitiv pentru România că există această luptă împotriva corupției și bineînțeles că există oameni care încearcă să împiedice asta. În plus, e pozitivă și această reacție a a populației. Este o criză prin care țara trebuie să treacă, dar este și un semn că întreaga țară se mișcă în direcția cea bună.

R: Acesta este aspectul pozitiv. Este un aspect negativ folosirea acestor ordonanțe în Justiție, această tentativă a Guvernului de a schimba legislația penală?

T M: Sigur. Am criticat folosirea ordonanțelor și vreau să subliniez că e foarte important să fie asigurată independența Justiției și a procurorilor.

”Lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate”

R: Având în vedere toate acestea, care credeți că sunt principalele provocări pentru politicienii români și pentru societate în același timp?

T M: Nu pot vorbi în amănunt despre ce se petrece în România; dvs știți mai bine decât mine ce se petrece aici. Ceea ce pot spune, însă, e că lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate pentru România.

R: Ascensiunea legilor controversate, a populismului și extremismului se petrece în toată Europa, nu s-a petrecut doar în România. Cum vedeți viitorul din acest punct de vedere?

T M: Impresia mea e că, în România, ascensiunea populismului este mai mică decât în alte state. Partide care aveau o astfel de doctrină au dispărut din Parlament, ceea ce este un aspect pozitiv, bineînțeles. Cei care au discursuri populiste pretind că vorbesc în numele tuturor, când de fapt vorbesc doar pentru o parte a populației. Acești oameni au o problemă atunci când vine vorba de recunoașterea altor puncte de vedere decât ale lor. Instituțiile trebuie să aibă puterea să facă față acestor aspecte. Avem aici și o legătură cu criza economică. Dacă economia își va reveni la nivel global, atunci această problemă a populismului va scădea în intensitate. La fel de important e ca forțele politice tradiționale să arate că pot face politică în interesul populației.

Ascultă interviul integral acordat RFI de secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert:

Secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, despre evenimentele generate în România de OUG 13