Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Miza românească a alegerilor franceze

alegeri_franta.jpg

Sursa imaginii: 
Eric Feferberg, Joël SAGET / AFP

Alegerile prezidențiale franceze au o importanță europeană și globală. Iar România este și ea afectată de această veritabilă undă de șoc.

Mai întâi de toate, să privim contextul larg, strategic și istoric. Pentru România, proiectul european și euroatlantic reprezintă vehiculul modernizării.

Privind în istorie, momentele-cheie ale procesului de modernizare au fost strâns legate de contextul european – de la Unirea Principatelor la proclamarea independenței sau Marea Unire de la 1918. Istoria modernă a României este o istorie a drumului către Europa, cu mai mult sau mai puțin succes și cu o paranteză de câteva decenii, în perioada comunistă.

După căderea comunismului, România a optat, aproape firesc, spre reluarea drumului către modernizare pe model european.  De unde și consensul larg din societate în această privință, la vremea respectivă. Vorbim despre securitate, cu referire mai ales la aspectul euroatlantic, vorbim, evident, despre finanțările europene dar, foarte important, despre implantul de bune practici, în administrație, justiție și în decizia politică. Toate aceste ”importuri” din Occident, în măsura în care ele au fost realizate, au contribuit la schimbarea în bine a României.

Acum, o victorie a candidatului proeuropean Emmanuel Macron și, odată cu aceasta, o relansare a proiectului european ar fi în avantajul României. Modul în care se va reconstrui Uniunea Europeană rămâne subiect de dezbatere – direcția însă, ne va fi în principiu favorabilă.

Victoria candidatei de extremă dreapta, Marine Le Pen, care ar duce la blocarea Uniunii Europene, dat fiind programul pe care îl afișează, va însemna pentru România o închidere a orizontului, și o intrare într-o zonă de incertitudine, pentru o perioadă încă nedefinită. Și aceasta, într-un context regional și așa complicat, prin creșterea agresivității Rusiei.

Apoi, ne putem gândi la interesul politic imediat – de pildă la președinția românească a Consiliului Uniunii Europene, din 2019, unde colaborarea cu o Franță pro- europeană – o Franță cu care de altfel avem un parteneriat strategic  - contribuie la o președinție de succes, așa cum Bucureștiul își dorește.

Și tot în 2019, de fapt cu începere de la 1 Decembrie 2018, se va desfășura Sezonul cultural România- Franța, ce marchează Centenarul creării României moderne și care se va desfășura  până la 30 iunie 2019. Vor fi, așadar, șapte luni în care România va avea ocazia să-și prezinte, pe pământ francez, tot ce are mai reprezentativ și mai creativ din punct de vedere cultural.

Nu este lipsit de importanță ce fel de Franță vom găsi: una deschisă către lume și angajată în susținerea valorilor europene sau, dimpotrivă, o Franță refugiată în spatele propriilor ziduri și mituri.

Să nu uităm apoi aspectul economic. Relația economică româno-franceză este una foarte puternică și ea este potențată tocmai de avantajele pieței unice europene, atât de hulită de candidata de extremă dreaptă.

Franța a ”exportat” un număr impresionant de locuri de muncă în România, în industrii extrem de competitive, dacă ne gândim la investiția de succes Dacia-Renault și până la recentul proiect Airbus Helicopters de la Ghimbav.

Toate aceste colaborări de succes ar fi fost greu, dacă nu imposibil de imaginat în afara libertăților oferite de piața unică europeană. Protecționismul vizat de candidata extremei drepte va sufoca tot acest proces de transfer financiar și tehnologic, în beneficiul ambelor părți. Și nici nu este cazul să ne gândim ce ar însemna un eventual Frexit pentru economia românească.

În sfârșit, să ne mai gândim la multele mii de studenți români care învață în Franța, prin intermediul programelor Erasmus, dar sunt și  alte mii de tineri francezi care se pregătesc în România.

O Franță care ar arunca în aer proiectul european va însemna, pe acest teren, mii și mii de vise spulberate.

Această lecție a interdependențelor lumii de azi trebuie să fie înțeleasă și la București. Nicio decizie politică de amploare nu poate fi luată în afara contextului european și regional.

Apoi, este bine să conștientizăm importanța parteneriatelor dar mai ales a economiei și societății deschise. De multe ori, considerăm aceste lucruri ca fiind subînțelese, ca făcând parte din cotidian, dar iată că vin momente în care vedem că deschiderea și libertățile pot fi atât de fragile și, în consecință, atât de ușor de pierdut.