Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ecosistemul propagandei 2.0. Dezbatere despre cazul dezinformării ruse în România

bosnia-srebrenica-_wong-001.jpg

Afişe cu Vladimir Putin
Afişe cu Vladimir Putin
Image source: 
http://www.mintpressnews.com/

Rușii trăiesc în continuare într-un mediu politic realmente îmbibat de istorie, în timp ce civilizația occidentală caută din răsputeri să scape de o parte a poverii istorice. Nu suntem într-o confrutare tehnologică, noi suntem într-un plin război ideologic" - Cosmin Popa, Cercetator ştiinţific al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române

Reprezentanța Comisiei Europene în România a iniţiat recent o discuţie curajoasă despre dezinformare, respectiv tehnici necesare pentru apărare în faţa manipulării şi a falsurilor mituri. Una dintre sesiunile supuse dezbaterii  s-a concentrat, însă pe o temă şi mai fierbiente, anume discutarea naraţiunii propagandei ruse, a ştirilor false venite din acest spaţiu în România.

Fără a fi lipsită de nuanţări şi chiar contestări, discuţia despre propaganda rusă a avut drept concluzie faptul că dezinformarea are astăzi propriul ecosistem, întreţinut aprig uneori, chiar de politicieni europeni.

„Faptul că ajungem să declarăm această absurditate, numită postadevăr, ca fiind cel mai popular cuvânt al anului 2016, ne explică de ce a devenit atât de populară și de eficientă propaganda rusă.”

Constatarea istoricului Cosmin Popa, cercetător al Institutului Nicoale Iorga al Academiei, a fost făcută în contextul în care discuția despre noua propagandă rusă a devenit o temă de dezbatere și de analiză, inclusiv în mediul academic occidental. Una dintre recentele concluzii ale unui studiu despre comportamentul utilizatorilor de internet arată că dezinformarea este ca un ecosistem pe care îl întrețin chiar persoanele țintă ale unei propagande, explica în cadrul dezbaterii Corina Rebegea, parte a unei echipe de cercetare a propagandei ruse:

Obiectivul este slăbirea relației trans-atlantice, slăbirea încrederii românilor în succesul proiectului integrării europene și integrării în NATO, răspândirea fricii și, în final, slăbirea încrederii că valorile europene, valorile occidentale democratice, pot să aducă prosteritate și bunăstare în România.

 

ECOSISTEMUL PROPAGANDEI 2.0

 

Explicat, traseul dezinformării sună astfel: indiferent de interesul emițătorului, este nevoie de o poveste, de experți, de difuzare pe multiple site-uri pentru a se pierde sursa. Apoi, are loc distribuirea în masă a articolelor, preluate în conținut, uneori, inclusiv de instituții de presă mainstream sau de politicieni. Aceste distribuiri creează vâlvă, frică și reacții în lanț. Corina Rebegea, de la Centrul de Analiză a Politicii Europene spune că în cazul României  a observat un inventar al modalităților de dezinformare.

Cele mai frecvente pe care le-am descoperit în România sunt utilizarea de dileme false sau de comparații false. De exemplu, dacă luați o serie recentă de articole legată de intervenția din Siria și atacul cu bomba chimică, acolo este o foarte fertilă zonă în care se manifestă acest tip de tehnică, respectiv apelul la emoții care neagă complet faptele și adevărul, faptele sunt irelevante, utilizarea ridiculizării și a discreditării, prezentarea opiniilor ca fiind fapte, exagerări, generalizări și evident mesajele și tot felul de artificii de limbaj, de exemplu titluri care nu au nicio legătură cu conținutul, dar care sunt foarte sugestive și care îndeamnă la share-uri pe Facebook, fără ca utilizatorii să citească conținutul.”

Narațiuni și simboluri ce amintesc de momente glorioase ale istorie naționale, de exemplu, astfel de articole alcătuiesc un ecosistem al propagandei 2.0. Cosmin Popa spune că Rusia și occidentul au viziuni cât se poate de contrastante, inclusiv pe acest subiect:

Rușii trăiesc în continuare într-un mediu politic realmente îmbibat de istorie, în timp ce civilizația occidentală caută din răsputeri să scape de o parte a poverii istorice. Nu suntem într-o confrutare tehnologică, noi suntem într-un plin război ideologic. Ceea ce este important despre propaganda rusă, în opinia mea, este că ea încearcă să extindă, să proiecteze asupra civilizației occidentale tipare culturale și intelectuale specific rusești. Scopul ei nu este atât de a schimba, cât de confuza, de a murdări. Practic, internetul nu poate fi controlat decât prin scoaterea din priză a calculatoarelor, așa cum a aratat-o experiența Coreei de Nord, a țărilor central asiatice. De exemplu, Kazahstan este prima țară din Asia Centrală în termeni de utilizatori ai rețelelor sociale. Periodic, Facebook-ul din Kazahstan este scos din priză.

 

OCCIDENTUL SUFERĂ DE RUSOFRENIE, ACUZĂ KREMLINUL

 

Pe de altă parte, Kremlinul acuză occidentul că suferă de rusofrenie, spunând că elitele din vest își ignoră proprii cetățeni și aruncă vina pe Rusia pentru tensiuni și lipsa de bunăstare. Mai mult, atât în spațiul public, cât și în cel academic, este răscolit și subiectul propagandei americane. Sau, de ce nu, se vorbește și despre o campanie voit eurosceptică a Uniunii Europene.

Rusia a acuzat în repetate rânduri presa americană că este atât de hotărâtă să genereze ura împotriva Rusiei, încât şi-a pierdut toată obiectivitatea, chiar și portretizând atacurile militare ale Rusiei ca  fiind asemănătoare celor folosite în al doilea război mondial şi ulterior.

 

UE FAŢĂ DE PROPRII CRITICI

 

Comisia Europeană susţine prin intermediul reprezentanţei sale de la Bucureşti, că dezvoltarea formaţiunilor populiste şi naţionaliste europene este direct legată de dezinformarea practicată de Rusia, prin distribuirea ştirilor false.

În mod paradoxal, cei mai puternici promotori ai propagandei ruseşti anti-europene, anti-NATO şi anti-democraţie liberală nu sunt atât agenţii de influenţă plătiţi de Moscova, ci chiar politicieni occidentali, care fac asta uneori din inconştienţă, preocupaţi de câştiguri politice,

Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, atrage însă atenția că Uniunea Europeană a avut viziuni deschise, chiar și în raport cu proprii critici:

„Va fi exact victoria taberei celeilalte dacă ne-am îndepărta de propriile valori. Una dintre valori este exact libertatea de expresie. Cum să facem să nu îi demonizăm pe eurosceptici? În primul rând, ei au o platformă în organismul cel mai democratic al Uniunii Europene, în Parlamentul European. Avem și comisari care s-au declarat, înainte sau după ce au fost învestiți în funcții ca suferind de un euroscepticism sănătos. Cred că în acest sănătos stă cheia răspunsului. Este sănătos să ne păstrăm, întotdeauna, mintea critică.”

Dezinformarea este văzută ca o preocupare de securitate națională în multe state, dar interesul se observă și în alte direcții. De exemplu, Jimmy Wells, fondatorul Wikipedia, a anunțat recent că vrea să lanseze o platformă numită Wikitribune, care să ajute la contracararea fake news-urilor.