Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cristian Preda: UE, mai populară printre tineri

La 10 ani de la intrarea României în UE, europarlamentarul Cristian Preda face un bilanț al beneficiilor și responsabilităților pe care le au tinerii din România ca membri UE.

Reporter: Sunt zece ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. La Parlament se organizează stagii de vizită. Cu siguranță v-ați întâlnit atât cu tineri din România, cât și din celelalte state. De ce sunt interesați, în afară de faptul că vin să viziteze Parlamentul European și că la Strasbourg și la Bruxelles este frumos? Par interesați de ceva? Par interesați de politici?

Cristian Preda: Da, tinerii sunt interesați și de politici și de instituții. Personal, am invitat cu foarte mici excepții doar studenți. Fiecare deputat european are o cotă anuală. Eu am spus că e bine să am drept vizitatori studenți pentru că ei sunt în plină formare și au o curiozitate mai mare decât la alte vârste, fără să aibă experiența pe care o au oamenii mai vârstnici. Întrebările pe care le pun sunt despre instituții, despre felul în care funcționează Parlamentul, Comisia, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene. Sunt interesați de felul în care viața tinerilor europeni este schimbată de politicile europene. Eu le povestesc ce însemna să fii student la începutul anilor 1990, când nu existau programe europene și trebuia să ai o viză. Eu am fost bursier al guvernului francez și stăteam uneori și o noapte întreagă pentru a putea spera să intru în clădirea consulatului. Aveam o nevoie de viză pentru a călători la studii. Acum nu mai este nevoie de vize. Oportunitățile sunt altele. Deși situația socială din România nu se compară cu cea din state membre vechi, astăzi este totuși mult mai accesibil pentru un tânăr, chiar de condiție modestă să plece la studii pron programele care există sau chiar și fără program de finanțare ca să își completeze formarea și să aibă parte nu numai de ceea ce îi oferă profesorii școlilor din România, ci și de ceea ce îi oferă profesorii școlilor din Italia, Germania, Spania. În general, studiile sunt o preocupare majoră pentru oamenii tineri. Mulți sunt îngrijorați de ce se întâmplă acum în Marea Britanie. Avem mulți studenți în Marea Britanie. Atunci când eu eram student, destinația privilegiată era Franța. Acum, generația fetei mele, care este și ea studentă, preferă Marea Britanie. Din păcate, britanicii au decis să ne părăsească. Regret foarte mult acest lucru. Acum când cu elevi de liceu din România, prima întrebare pe care mi-o pun este dacă vor mai putea să meragă la studii în Marea Britanie. Ceea ce le spun și este important de știut este că până în momentul în care Marea Britanie va părăsi efectiv Uniunea Europeană, ei vor beneficia de aceleași drepturi de care au beneficiat și cei care au ales să meargă să studieze în Marea Britanie în anii trecuți. Sigur că va exista un regim tranzitoriu. Fără să putem anticipa în acest moment rezultatul negocierilor care vor fi purtate între cei 27 și Marea Britanie, putem să ne imaginăm că va fi un regim de tranziție, dar acesta nu va putea să opereze înainte de ieșirea respectivă. Spun asta pentru că sunt foarte mulți oameni interesați de studii. Altfel, grupul nostru, al Partidului Popular European, a propus ca în bugetul european de la anul, din 2018, să existe posibilitatea ca orice tânăr, în momentul în care împlinește 18 ani, să beneficieze de o lună de călătorie gratuită cu trenul.

Reporter: Era următoare întrebare și mi-ați anticipat-o. Dacă tot vorbim despre mobilitate în educație, vorbim și despre mobilitate la nivel de transport. Cum credeți că o să ajute acest lucru? Este important să cunoști civilizația altor țări din blocul comunitar, cultura lor.

Cristian Preda: Sigur. Mobilitatea este extraordinară. Fiind deputat european, la rândul meu călătoresc. Merg săptămânal la Bruxelles sau la Strasbourg sau în alte state memebre la diverse reuniuni. Peste tot aud românește. Nu există state membre în care să nu auzi pe stradă sau în alte locuri publice limba română. Este mult mai ușor. Dacă ne gândim la ce era Europa acum 20 – 25 de ani, a călători este mult mai ieftin. Dacă îmi dați voie, vă fac o mică mărturisire. Atunci când am plecat prima dată la studii, în octombrie 1990, mama mea s-a împrumutat la toate mătușile ca să îmi cumpere un bilet de avion. Era foarte scump în acel moment. Acum există avioane low cost. Într-adevăr, cu un mic efort pentru cei foarte sărmani, există posibilitatea să își ei un bilet de avion și să nu petreci, așa cum petreceam eu uneori în anii 1990, 36 de ore cu trenul. De cele mai multe ori, când voiajam de acasă la Paris sau înapoi, luam trenul. Avionul a fost ceva ieșit din comun. A fost ceva excepțional. Ne-am împrumutat în familie. Astăzi există aceste facilități. Grupul nostru politic, al Partidului Popular European, a propus ca în buget să existe posibilitatea de a finanța, pentru orice tânăr european călătorii pentru o lună. Evindent că lumea vrea să descopere ce este la ceilați, cu e celălalt, cum trăiesc suedezii, cum mănâncă italienii, cum se îmbracă portughezii, etc. Cred că vor profita. Așa cum tinerii din generațiile europene recente au profitat de pe urma schimburilor universitare. Dinamica este extraordinară. Nu există ceva comparabil în istoria noastră europeană cu această mobilitate în timpul studiilor. În general, studiile erau concepute ca o formare legată de domicilui sau de imediata vecinătate. Erau foarte puțini cei care plecau. Și la noi, în secolul al XIX-lea erau cei care plecau la studii în străinătate. Erau cei ultra bogați, o mână de oameni. Acum sunt mii de tineri de la noi care pleacă în diverse țări ale Uniunii Europene. Dinamica la nivel european este forbidabilă.

Reporter: Mobilitate de la Pralamentul European, dar și posibilitatea de a aduce tinerii în același punct, într-un singur loc și de a-i lăsa să se descopere. Anul trecut a existat un eveniment organizat de Parlementul European. Au participat 7500 de tineri. A fost un eveniment aflat la a doua ediție. În urma întâlnirilor s-a întocmit un raport care a fost prezentat europarlamentarilor, cu nevoile pe care le au tinerii. Cuma u fost ele primite?

Cristian Preda: Toată lumea este curioasă să afle ce așteptări au tinerii. Deși ei votează în mai mică măsură decât alte generații, deci nu există un interes electoral direct pentru că tinerii, peste tot, votează mai puțin, tinerii sunt cei care vor gestiona Europa de mâine. Este îmbucurător faptul că Europa este mult mai populară în rândurile celor tineri și foarte tineri de astăzi decât în rândul celor mai vârstnici, care au început acum să strâmbe din nas. Unii spun „ce atâta Europă, să facem totul pe plan local, să fim noi și ai noștri”. În acest moment există o segmentare a populației europene. Într-adevăr, cei tineri și foarte tineri sunt mult mai deschiși la punerea în conum  a resurselor, la divizarea puterii la nivel european. Sunt mult mai aproape de idealul unei federații, al unor state unite ale Europei. De aceea, aspirațiile tinerilor sunt luate în seamă. Sunt primite nu doar vizitele acestor cetățeni din propriile circumscripții. La Parlamentul European sunt paractic în fiecare săptămână întâlniri consacrate politicilor pentru tineret. Chiar dacă educația nu este un domeniu în care să legifereze Uniunea, este o competență națională. Felul în care este croită în diverse state memebre ne preocupă pe toți. Încercăm să găsim mereu exemple mai bune la ceilalți europeni. Cu toții continuăm să admirăm exemplele de educație din țările nordice. Încercăm să vedem cum am putea face să le semănăm mai mult. La fel, când este vorba despre locurile de muncă. Cum croim politica astăzi pentru ca tinerii să aibă o șansă?

Reporter: În contextul în care rata șomajului este foarte mare și în Uniunea Europeană și aproape în toate țările

Cristian Preda: Exact. Bun, dar trebuie să găsim niște soluții. Eu am fost recent în India pentru că sunt raportorul Parlamentului European pentru India. În India trebuie create în fiecare lună un milion de locuri de muncă. India are o populație de aproape un miliard și jumătate. Când am auzit că ei sunt în stare să creeze un milion de locuri de muncă, am spus că poate trebuie să ne uităm nu numai în spre ce a făcut noi, europenii, ci și spre ceea ce fac și economii dinamice.

Reporter: Luăm exemple de know-how?

Cristian Preda: Da. De pildă, avem multe de învățat când este vorba despre IT. Indienii sunt la fel de buni ca IT-iștii noștri.

Reporter: Și mult mai slab plătiți. De aceea sunt și externalizați.

Cristian Preda: Este adevărat. Își doresc să intre pe piața europeană sau în America. Tinerii europeni sunt preocupați de chestiunea joburilor. Din păcate, sunt locuri în Grecia, Italia Spania, în care rata șomajului este colosală. Nici guvernele de stângă, nici guvernele de dreapta nu au reușit, în unele cazuri, să răspundă acestor aspirații. De aceea, în unele cazuri, au și apărut mișcări antisistem, care contestă legitimitatea partidelor tradiționale. Este o provocare suplimentară pentru partidele care își asumă guvernarea și care, uneori, sunt reinventate de oameni foarte tineri. Sunt tineri care reușesc. Alegerile de acum câteva zile din Olanda au adus multe surprize, unele foarte plăcute. Populistul Wilders nu a reușit să ocupe locul întâi. Starul alegerilor din Olanda este un tânăr care conduce Partidul Verzilor, ultra stângist. Mulți dintre tineri alimentează dezbaterea politică și își croiesc o carieră. Sunt credbilili foarte tineri fiind. Nu trebuie să aștepte maturitatea ca să conducă un partid sau ca să aibă succes electoral.