Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”În mandatul meu m-a preocupat în special vocația europeană a României”

ambasador.png

E.S. François Saint-Paul, ambasadorul Republicii Franceze la București, la final de mandat
Image source: 
RFI România

Ambasadorul Franței în România, Excelența Sa  domnul François Saint-Paul, a vorbit la RFI despre cele mai importante momente ale mandatului său la București, ca și despre consecințele alegerilor prezidențiale franceze pentru Uniunea Europeană. Invitat în emisiunea ”Decriptaj”, diplomatul a rememorat câteva dintre momentele de vârf ale relației româno-franceze din ultimii ani.

Alegerile prezidențiale din Franța au fost urmărite cu multă atenție în România. Care credeți că vor fi consecințele acestor alegeri, pentru Franța, pentru România și relațiile româno-franceze dar și pentru Europa?

În primul rând, aș dori să vă spun că eu sunt, înainte de toate, un european convins.  Din acest punct de vedere, alegerile din Franța sunt foarte importante. Am fost foarte impresionat de interesul manifestat în România pentru aceste alegeri. Și pe bună dreptate, pentru că aceste alegeri au fost foarte importante. Românii au fost pasionați de aceste alegeri ca și cum ar fi fost alegeri naționale. Aceste alegeri marchează un punct de cotitură la nivel european. Pentru că întrebarea la care alegătorii au fost chemați să răspundă a fost, de fapt: doriți ca Franța să fie un motor sau vreți să iasă din istorie? Și, bineințeles, există multă frustrare, există multe probleme. Dar francezii au ales drumul viitorului, al efortului, nu drumul frustrării și al trecutului. Este foarte important. Aș vrea să mai adaug ceva, să vă povestesc ce mi s-a întâmplat luni, când am ieșit cu mașina în oraș. Știți că atunci când un ambasador este în mașină, aceasta are drapelul țării. Ce s-a întâmplat? Am văzut șoferi care, observând mașina mea, au oprit să mă felicite. Așa ceva este extraordinar pentru un ambasador! Să vezi că românii erau atât de fericiți, la fel ca și mine. Ei au înțeles ce au însemnat aceste alegeri. A fost un moment foarte emoționant pentru mine.

Românii sunt, într-adevăr, în majoritatea lor, atașați proiectului european. Se deschid acum cinci ani de reconstrucție pentru Europa. Cum îi vedeți?

Cred  că după ce s-a întâmplat în Marea Britanie, apoi după alegerile din Austria și Olanda, Franța a decis ce vrem pentru viitor. Proiectul președintelui este foarte clar. El nu spune doar că trebuie să continuăm. El spune că trebuie să îmbunătățim Europa. Iar Europa trebuie să fie mai aproape de cetățenii ei. Trebuie să facem acest drum împreună. Și pe acest drum, România trebuie să aibă - și eu sunt convins, va avea - un rol central.

Care sunt cele mai puternice impresii cu care plecați de la București?

Este foarte dificil pentru că îmi cereți să precizez anumite momente, în timp ce acești trei ani au fost foarte intenși. Sunt totuși câteva imagini cu care voi rămâne. Prima imagine care mă impresionează este drama de la Colectiv. Durerea românilor și ceea ce noi francezii am încercat să facem, să aducem medici din Franța... Am fost la fața locului și emoția a fost foarte puternică. Al doilea moment important care m-a impresionat a fost solidaritatea pe care românii au manifestat-o după atentatele de la Paris din noiembrie 2015, ca și după Charlie Hebdo. Am simțit aici solidaritatea unei întregi țări, care s-a simțit franceză.  Dar dincolo de emoție este și o motivație: faptul că împărtășim aceleași valori. Aceste momente au avut pentru mine un impact emoțional foarte puternic. A fost apoi vizita președintelui Hollande, din septembrie 2016, prima vizită a unui șef de stat francez după cea a lui Jaques Chirac.  E adevărat, președintele Hollande a stat în România mult mai puțin decât generalul De Gaulle, care a rămas aici aproape o săptămână. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, e mai greu. Dar vizita președintelui Hollande a deschis un ansamblu al relației româno-franceze, care este una de factură cu totul specială. 

Cum apreciați evoluția relațiilor româno franceze pe perioada mandatului dvs?

Poate că eu sunt prea implicat ca să fac aprecieri din acest punct de vedere, dar cred că aceste relații s-au aprofundat, s-au diversificat, au progresat. Relația are un fundament cultural, istoric și politic foarte puternic, dar este o relație orientată către viitor. Cred că președinția română a UE din 2019 va fi un moment crucial. La fel, sezonul cultural româno-francez, care se va desfășura pe timpul președinției românești a Uniunii Europene. Cred că există toate condițiile pentru a face împreună mai mult și mai bine. Sunt foarte, foarte optimist.

Cât privește aspectul economic, ce ne puteți spune?

Franța este al treilea investitor străin în România, după toate criteriile,  și există un parteneriat industrial pe termen lung între țările noastre. Întreprinderile franceze care sunt în România nu se află aici pentru a da lovitura pe termen scurt, se află aici pentru a construi pe termen lung. Un exemplu este Dacia, un alt exemplu este parteneriatul recent dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, care urmărește, ca și Dacia, același obiectiv: de a construi împreună ceva nou, ceva competitiv. Este vorba așadar despre un demers pe termen lung, bine gândit în prealabil, strategic , din care ambele părți au de câștigat, de care noi, francezii și românii, avem nevoie și asta cred că e cheia succesului.

Relația româno-franceză este una foarte profundă și cuprinde numeroase aspecte, de ordin politic, economic, cultural, uman și așa mai departe. Probabil că orice diplomat acordă atenție specială unui anumit aspect. Cum a fost în cazul dumneavoastră?

Îmi puneți mereu întrebări dificile ... ați prezentat la început biografia mea dar aș vrea să adaug la ea ceva: faptul că sunt și muzician. Am mai fost aici în studioul dvs pentru a face o emisiune împreună cu Dan Schwartz, o emisiune de jazz. Eu mă consider și ambasador al României la Paris.  Prietenul meu, Luca Niculescu, îmi spunea într-o zi că de fapt amândoi suntem ambasadori ai relației franco-române. Și avea dreptate. Chiar dacă, evident, fiecare ambasador apără interesele țării sale. Lucrul care m-a interesat cel mai mult în acest mandat este vocația europeană a României. Este un lucru fundamental. Aici este cheia. Eu mi-am făcut jumătate din carieră pe chestiuni europene, aceasta este chestiunea de fond: să ne asigurăm că viitorul României este în Europa, cu locul cel mai bun pe care-l poate ocupa. Eu sunt foarte, foarte optimist . Uneori am impresia că sunt chiar mai optimist decât românii. Ținând cont de ce se întâmplă în alte țări... România are toate șansele de a ieși câștigătoare și va câștiga... Are toate șansele de a fi un actor important în proiectul european. Cred că și clasa politică din România își dorește asta. Iar românii vor asta și au demonstrat acest lucru recent. Europa este pentru România o nevoie și o necesitate, după cum și România este pentru Europa o nevoie și o necesitate.

Un fost ambasador a declarat, la încheierea mandatului, că România este o țară pe care, cu cât o cunoști mai mult, cu atât o înțelegi mai puțin. Sunteți și dumneavoastră de această părere?

Cred că cu cât stai mai mult într-o țară cu atât îi înțelegi mai bine complexitatea. Și în Franța, dacă mergi, e la fel. La început ai de-a face cu niște clișee – de exemplu că în Franța oamenii fac mereu grevă – abia mai târziu îți dai seama că lucrurile sunt mai complicate. Orice simplificare, caricaturizare nu corespunde realității, e o eroare. Dacă lucrurile ar fi simple, am ști cu toții. De altfel acesta este și rolul unui ambasador, să explice lucrurile în capitala țării sale, să ajute la luarea deciziilor. Una dintre primele cărți pe care le-am citit în românește a fost cartea lui Lucian Boia, ”De ce este România altfel?” Sigur, România are propriile particularități, dar dacă m-aș întâlni azi din nou cu Lucian Boia i-aș spune ”Lucian, ar trebui scrisă o a doua carte, iar titlul ar trebui să fie ”De ce este România la fel?” Există în România lucruri 100% românești dar trebuie să terminăm cu ideea că România e o excepție în toate. România face parte dintr-un ansamblu care se numește Europa, România se confruntă cu probleme cu care se confruntă și alte țări europene. Dificultăți administrative există și în Franța, la fel lupta cu corupția, cu șomajul etc. Aș spune României : Bine-ați venit în club! Iar românii ar trebui să-și spună: ”Da avem probleme, dar nu suntem nici singurii nici ultimii care avem aceste probleme”.

Și atunci, cum le-ați explica România prietenilor dumneavoastră din Franța, care nu o cunosc?

Mai întâi, aș vrea să spun că imaginea României s-a schimbat, pas cu pas. Dar este clar că acum imaginea nu este la fel ca în trecut. De exemplu, acea manifestație cu drapelul european. Unde mai avem în Europa o asemenea manifestație? România a fost admirată pentru asta. Este un fapt! De asemenea, capacitatea de inovare a românilor este foarte cunoscută și foarte apreciată. Avantajul dumneavoastră este că România este un amestec. Și un melanj este mereu mai bogat și mereu mai bine pregătit pentru viitor.

Știu că vă place să faceți lungi plimbări pe străzile Bucureștiului. În afară de aceasta, ce locuri din România v-au rămas aproape?

Într-adevăr, îmi place pentru că Bucureștiul are o poezie extraordinară. Este o poezie plină de complexitate, sunt clădirile moderne, clădirile vechi, apoi în serile de mai și iunie este parfumul teilor ... Poate că dezordinea, amestecul dintre vechi și nou, ar trebui mai bine organizate.  Dar chiar și așa, poezia e extraordinară. Știți, pentru tinerii din Franța, Budapesta e ok, Varșovia e ok, dar Bucureștiul e foarte la modă! Foarte la modă! De fapt România stă pe o adevărată comoară a turismului. Nu trebuie decât să dezgropați această comoară. În afară de București ador Timișoara, Clujul, Sibiul. Trebuie știut că în acest moment la Cluj există mai mult de 1000 de studenți francezi la medicină și medicină veterinară. 25% din comunitatea franceză din România este formată din studenți. Odată întorși în Franța, aceștia pot deveni adevărați ambasadori ai României... Am fost și la Constanța, la Iași, am vizitat împreună cu soția mea Delta Dunării, aveți o țară minunată...

Veți păstra legăturile cu România? Cum anume?

Mai întâi, pentru un ambasador nu prea e bine să revină , așa cum se spune, la locul faptei. Dar  am rămas legat de România și sigur voi simți nevoia să revin periodic în țara dumneavoastră. Mi-am făcut mulți prieteni aici și au fost mulți oameni care m-au ajutat. Pentru mine, România a fost o adevărată descoperire. Când am sosit aici, nu știam nimic despre România. Nu aveam prejudecăți, nici în bine, nici în rău. Și e bine așa, pentru că ești obligat să-ți formezi propria părere. Când am fost trimis ambasador în Croația, mi s-a cerut să citesc cutare și cutare carte, în legătură cu războiul și am zis nu, voi citi o singură carte, după care îmi voi face propria mea opinie. Nu trebuie să ne încărcăm memoria cu trecutul. Trecutul e trecut, trăim cu el, dar nu e prezent. România din 2017 nu este aceeași cu România din 2014. Și dacă mă veți întreba ce s-a schimbat, vă voi vorbi despre două lucruri: odată, tot ce e legat de creșterea economică. Dar marea schimbare este că românii nu mai sunt cei de ieri, ei au devenit mai exigenți. Românii de azi și-au schimbat modul de a gândi și nu mai sunt gata să accepte ceea ce în trecut acceptau.  Și în Franța, oamenii s-au schimbat. În fond, ce alteva înseamnă alegerea lui Emmanuel Macron, dacă nu faptul că francezii sunt mai exigenți?

Sunteți și un pasionat muzician. Îmi amintesc sărbătoarea de 14 Iulie, de anul trecut, pe peluza Ambasadei Franței la București, când, alături de un violonist român stabilit la Paris, ați interpretat în manieră jazz un melanj între Marseieza și Imnul României. A fost un moment greu de uitat...

Da, a fost un mare violonist de jazz, Stephanne Grappelli – iar el are trei  urmași: doi francezi și un român, Florin Niculescu. Am fost onorat să cânt împreună cu Florin, Marseieza și apoi Imnul României. Imnul României este superb. Și eu sper să-l mai pot asculta, și în România, dar și în Franța, pentru că în 2024 sper că vom avea Jocurile Olimpice, la Paris. De câte ori aud Imnul României mă încearcă o emoție specială.

Interviul acordat RFI de E.S. domnul François Saint-Paul, Ambasadorul Franței la București, la încheierea mandatului său (Audio)