Dana Gârbovan (UNJR), despre desecretizarea arhivei SIPA: Am putea avea un sistem similar CNSAS

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri dimineaţă că va desecretiza arhiva SIPA, “în cel mai scurt timp şi cu respectarea termenelor şi procedurilor legale”.

Dana Gârbovan consideră că „înainte de a se lua orice fel de decizie cu privire la arhiva SIPA, este important să ştim exact ce s-a întâmplat din momentul desfiinţării acelui serviciu şi până în prezent cu arhiva SIPA, pentru că de-a lungul mai multor mandate ale diverşilor miniştri ai Justiţiei, s-a intrat în această arhivă, au fost mai multe comisii de inventariere, nu s-a reuşit sau s-a reuşit până în prezent să fie inventariată arhiva, acestea sunt lucrurile preliminare, ca să zic aşa, care este obligatoriu să fie făcute publice. Aşa că dacă domnul ministru arată această deschidere, pe care noi o salutăm, pentru rezolvarea în sfârşit a problemei SIPA, este important ca domnia sa să înceapă cu desecretizarea tuturor ordinelor miniştrilor Justiţiei, a proceselor verbale de intrare-ieşire din arhivă şi mai ales a rapoartelor care au fost întocmite de-a lungul timpului de aceste comisii de inventariere”.

Dezvăluiri despre viaţa intimă a magistraţilor?

Şefa UNJR crede că arhiva SIPA ar putea conţine „delaţiuni vizând viaţa intimă a magistraţilor”: „Cred că aceste rapoarte de care făceam vorbire şi procese verbale ar putea avea regimul eventual al unui secret de serviciu şi cred că s-a făcut şi referire în spaţiul public la acest grad de clasificare, iar aceasta înseamnă că pot fi declasificate de către ministrul Justiţiei, fără a fi o procedură foarte complicată. Când vorbim însă de conţinutul arhivei SIPA, lucrurile se complică, pentru că aşa cum au declarat inclusiv primii membri ai comisiei de inventariere şi doamna Monica Macovei şi apoi domnul judecător Cristi Danileţ, ei au afirmat faptul că în arhivă se regăsesc informaţii adunate ilegal de către foştii lucrători SIPA, prin metode care nu mă sfiesc să afirm că erau tipic securistice, informaţii privind viaţa privată a magistraţilor, inclusiv este posibil să fie chiar delaţiuni vizând viaţa intimă a acestora, chestiuni care vizează viaţa privată a acestor persoane, nu numai magistraţi, ci şi avocaţi şi alte persoane publice, care trebuie protejate ca atare. Deci ar trebui gândită soluţia care se ia vizavi de conţinutul acestei arhive”.

Modelul CNSAS

Ce ar trebui să se întâmple cu arhiva SIPA, după eventuala desecretizare, integrală sau parţială? „Părerea mea e că am putea pe partea ce priveşte dosarele magistraţilor să ne gândim la un sistem similar cu cel al CNSAS-ului, pentru că acesta permite fiecărui magistrat să aibă acces, dacă există, la propriul dosar, dar în acelaşi timp îi protejează dreptul la viaţa privată, pentru că nu ar ajunge în spaţiul public, dar i-ar permite fiecărui magistrat, dacă consideră necesar, să verifice dacă au fost colectate date în mod ilegal privind persoana sa şi să tragă la răspundere persoanele vinovate, dacă au existat într-adevăr ofiţeri acoperiţi sau informatori în rândul magistraţilor în această perioadă, acest lucru ar trebui făcut public, iar restul, fireşte, depinde de categoria informaţiilor la care se referă fiecare gen de astfel de date”, conchide Dana Gârbovan.