
Politică
Un summit NATO neobișnuit
bruxelles_visit_trump.jpg

Această reuniune, pe care din motive greu de înteles nu trebuie s-o numim "summit", nu se va solda cu o declarație de presă a lui Donald Trump. La NATO, oficialii americani încearcă astfel să păstreze situația cât de cât sub control.
Contrar a ceea ce se crede, relația NATO-SUA nu este chiar atât de proastă. Semnalele date recent de vice președintele american Mike Pence dar și de alții au fost "mai bune decât speram", spune o sursă a Alianței.
Două probleme principale figurează pe agenda liderilor NATO: resursele dedicate apărării și concentrarea pe lupta împotriva terorismului, cu precădere în ceea ce privește așa zisul Stat Islamic.
Prima a devenit obiectul unui consens în ultima vreme de când europenii au fost confruntați cu Moscova; din ce în ce mai multe state sunt dispuse astfel să aloce fonduri pentru apărare.
Obiectivul stabilit la summitul NATO de la Varșovia în 2016 este ca fiecare stat membru să dedice 2% din PIB apărării, România este printre puținele state care au realizat acest obiectiv. Altele vor urma însă.
Textul care va fi adoptat arată că și la nivelul capabilităților, statele membre trebuie să-și amelioreze performantele.
Lupta împotriva terorismului este văzută de Washington ca o concentrare a eforturilor asupra Irakului. SUA dorește ca NATO să adere la Coaliția Internațională din Irak în calitate de organizație. Resursele alocate acestor operațiuni ar trebui să provină din fondurile comune, spune Washington.
La aceste puncte Germania și Franța mai au încă reticențe. Germania cere mai multe amănunte, iar Franța nu vede cu ochi buni ideea folosirii resurselor comune. Germania precizează că orice astfel de angajament internațional pe plan militar are nevoie de acordul parlamentului său.
Poziția noului președinte francez Emmanuel Macron nu este pe deplin cunoscută, dar se pare că în materie de apărare noua administrație francezᾰ dă dovadă de "pragmatism".
Apoi nici în estul european nu există un foarte mare entuziasm pentru cererea americană. Aici, țări ca Polonia, Estonia și România se tem ca SUA să nu orienteze atenția NATO prea mult spre Irak și prea puțin spre Rusia. In plus, o coaliție împotriva terorismului ar putea duce la reluarea relațiilor NATO - Rusia, ceea ce Bucureștiul sau Varșovia ar dori să evite.