Judecătorul Cristi Danileţ la RFI: Arhiva SIPA, menită să înfricoşeze. Justiţia e lovită crunt

Reporter: Ce ar trebui să urmeze acum, după publicarea de către Ministerul Justiţiei a primei liste cu persoane care au avut acces la arhiva SIPA?

Cristi Danileţ: Cred că ar trebui să vedem rapoartele întocmite de fiecare comisie, dacă acestea există, pentru a înlătura altă suspiciune din spaţiul public şi anume cea în legătură cu modul de manipulare a arhivei. S-au făcut speculaţii, în sensul că sunt documente luate, sustrase, folosite în mod nelegal. După părerea mea, este nedrept faţă de membrii comisiilor să planeze asupra lor suspiciune de nelegalitate, faptul că ar fi abuzat în vreun fel de mandatul lor. Personal, am avut autorizaţie din partea ministrului Justiţiei, emisă în baza unui certificat ORNISS, care se emite în astfel de circumstanţe, pentru a avea acces la documente clasificate.

Rep.: Cum arată arhiva SIPA?

C.D.: În momentul de faţă, arhiva SIPA înseamnă două camere pline de documente. Aceste două camere au fiecare cam patru-cinci metri liniari, aşa se măsoară o arhivă, în metri liniari, situate în sediul principal al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la Bucureşti. Deci nu vorbim de săli de sport, culoare şi altceva, vorbim doar de două camere, două birouri. Documentele din păcate însă sunt aranjate după nişte indicatori care îmi scapă, eu cel puţin în cele două-trei intrări pe care le-am avut acolo, pentru a-mi da seama de numărul de documente şi de natura informaţiilor adunate acolo, nu am putut să realizez criteriile după care au fost ele aranjate.

„Nu am dus la ministrul Monica Macovei nici un fel de informaţii din arhiva SIPA”

Rep.: A ajuns vreo informaţie din acele dosare SIPA la fostul ministru Monica Macovei?

C.D.: Exclus! Ăsta era şi scopul sigilării arhivei, nici un document, nici un fel de informaţie să ajungă la vreunul dintre miniştrii Justiţiei, aşa cum se proceda anterior. Până în anul 2005, la reforma Justiţiei, ministrul Justiţiei era cel care gestiona în întregime cariera magistraţilor, adică avansarea, transferarea, inclusiv sancţionarea magistraţilor era în mâna ministrului, care gestiona şi resursele umane din sistemul de justiţie şi Inspecţia Judiciară. Or graţie reformei de la sfârşitul lui 2004 şi mijlocul lui 2005, a reformei justiţiei, aşadar, se separă puterile acestea de cariera magistraţilor, trec de la Ministerul Justiţiei la CSM, în acel moment orice informaţie despre magistraţi care ajungea la ministrul Justiţiei era inutilă practic, dar şi abuzivă, consider eu. Personal, nu am dus la ministrul Macovei şi nu am păstrat nici un fel de informaţii de acolo. De altfel, acest lucru ar fi şi infracţiune.

Magistraţi şantajaţi înainte de 2005?

Rep.: Credeţi că au existat magistraţi intimidaţi, şantajaţi cu arhiva SIPA?

C.D.: Înainte de anul 2005, când serviciul acţiona din plin, părerea mea e că da. Ăsta era şi scopul. Altfel, nu găsesc care ar fi fost scopul adunării acestui tip de informaţii de către un serviciu secret subordonat direct ministrului Justiţiei. Cred că astfel de informaţii aveau un scop şi anume de a intimida, de a înfricoşa, dacă vreţi, poate şi de a şantaja magistraţii, dar dacă acest lucru s-a întâmplat cu adevărat, el s-a întâmplat până în anul 2005. Din fericire, arhiva s-a închis, s-a sigilat (...). Din punctul meu de vedere, unele informaţii ar trebui distruse, pentru că vizează viaţa privată a persoanelor supravegheate (...). Părerea mea este că se loveşte crunt în justiţie din mai multe direcţii, pe mai multe planuri, iar acest subiect al serviciilor secrete a fost întotdeauna unul sensibil pentru poporul român (…). Tot ceea ce se obţine este o încercare de a se decredibiliza justiţia română şi de a se specula cumva, de a găsi către public o explicaţie penibilă zic eu şi anume magistraţi în cursul ultimilor ani au dat condamnări răsunătoare în anumite dosare vizând oameni politici, oameni de afaceri, alţi oameni importanţi, graţie sau din cauza unor intimidări, chiar şantaje, pe baza informaţiilor din SIPA.

Rep.: Ce fel de informaţii despre viaţa privată conţin dosarele SIPA pe care le-aţi văzut?

C.D.: Este vorba de persoane cu care magistraţii se întâlneau în timpul liber, este vorba de localuri pe care le frecventau, de destinaţii ale unor excursii pe care le aveau sau de intervenţii medicale pe care le sufereau. Personal, cred că astfel de informaţii nu trebuie să se afle în depozitul nici unui serviciu de informaţii secret din România.