Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, în campanie pentru un loc în Consiliul de securitate al ONU

onu_3.jpg

Sediul ONU din New York
Image source: 
pixabay.com

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat lansarea campaniei de promovare a candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Mandatul ar putea să devină efectiv în perioada 2020-2021, iar votul în Adunarea Generală va avea loc în iunie 2019.

Ministrul Teodor Meleșcanu se va afla pe 2 iunie la sediul ONU de la New York, pentru promovarea candidaturii.  Cu acest prilej, va depune și instrumentele de ratificare de către România a Acordului de la Paris privind lupta împotriva încălzirii globale.

Competiția pentru un loc în Consiliul de Securitate se anunță strânsă.

După cum arată surse diplomatice, România va avea un competitor redutabil – este vorba despre Estonia, cealaltă țară care și-a depus candidatura pentru mandatul de doi ani în Consiliul de Securitate ce revine regiunii est-europene. Pentru câștigarea locului este necesară obținerea sprijinului din partea a 129 de state membre, adică două treimi din totalul celor 195 de membri ale organizației mondiale.

Estonia, spun surse diplomatice, are tocmai avantajul dimensiunii ei reduse – se spune că statele mici se bucură de un sprijin tot mai larg în cadrul Adunării Generale, datorită unui curent de sprijinire a democratizării ONU. De asemenea, contează și faptul că țara baltică, redevenită independentă de-abia în 1991, odată cu prăbușirea URSS, nu a făcut niciodată parte din Consiliul de Securitate. Deci, ar trebui să i se ofere și ei această șansă.

România are și ea argumentele ei. Unul dintre acestea este dat tocmai de experiențele anterioare ca membru în Consiliul de Securitate, în 1962 și apoi în trei mandate de câte doi ani, în 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005.

Nu poate fi uitată experiența din mandatul 1990-1991, când România a deținut pentru un timp chiar președinția Consiliului de Securitate, începând cu 1 august 1990. Chiar a doua zi, pe 2 august, Irakul, condus de Saddam Hussein a invadat Kuweitul. Și, se înțelege, România a avut o contribuție importantă la adoptarea rezoluției prin care a fost autorizată intervenția internațională împotriva regimului de la Bagdad – primul război din Irak, după cum avea să fie numită ulterior.

Dincolo de experiență, România vine cu un alt argument: în ultimii ani, s-a transformat din consumator, în donator net de ajutoare pentru dezvoltare. Numai în anul 2016, România a contribuit cu 200 de milioane de dolari la programele de Asistență pentru dezvoltare, desfășurate în cadrul Organizației Națiunilor Unite și destinate țărilor sărace.

În sfârșit, România poate invoca, în sprijinul candidaturii sale, participarea la numeroase operațiuni de menținere a păcii și reconstrucție post-conflict, începând cu anul 1991. Peste 10.000 de militari români au servit sub drapelul ONU în zone fierbinți ale lumii, din Afganistan în Cipru, din Mali în Haiti și așa mai departe.

Consiliul de Securitate al ONU este alcătuit din 15 state, dintre care 5 membri permanenți – statele considerate mari puteri - și 10 nepermanenți, votați de Adunarea Generală. Deși, ca membru nepermanent, nu va avea drept de veto – un privilegiu rezervat doar marilor puteri – România își va putea pune în mod serios amprenta asupra celor mai importante decizii care vor fi luate la nivel mondial, în 2020 și 2021.

Astfel că, prima jumătate a anului 2019, va fi de trei ori foarte importantă pentru România. Așadar, va fi președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi sezonul cultural Franța-România și, iată, ultima parte a campaniei pentru dobândirea unui loc în Consiliul de Securitate al ONU.