Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


OFICIAL (CCR): Persoanele condamnate pot face parte din Guvern în anumite condiții

Curtea Constituțională a publicat marți motivarea deciziei sale de neconstituționalitate privind legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. Judecătorii Curții sunt de părere că această interdicție poate înceta, conform legislației în vigoare, în anumite condiții.

Curtea Constituțională a României (CCR) consideră că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare în trei situații concrete, și anume: în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

”Sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului pentru persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă", se arată în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

Mai mult, judecătorii Curții subliniază: ”Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul legii ar fi contrară literei și spiritului Constituției”.

Cum poate beneficia un condamnat de reabilitare, dezincriminare sau amnistie?

Reabilitarea la care face referire CCR poate fi decisă de o instanță la cerere, iar dezincriminarea și amnistia pot avea loc prin emiterea sau modificarea unor legi penale.

"Consecințele extrapenale ale condamnării se produc atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească a persoanei fizice. Reabilitarea judecătorească (facultativă) constituie forma tipică a reabilitării, care se poate obține, la cerere, prin hotărârea instanței de judecată (...), în urma verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, având ca efect înlăturarea consecințelor condamnării. (...) Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (...), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare", se mai menționează în motivare.

Referitor la dezincriminare, instanța constituțională precizează că aceasta nu se referă doar la consecințele penale ale hotărârilor judecătorești, ci se aplică și cu privire la consecințele extrapenale.

"Aceleași consecințe extrapenale sunt înlăturate și în cazul amnistiei post-condamnatorii. Amnistia se realizează prin lege și este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar dacă intervine după condamnare, potrivit art.152 alin.(1) teza a doua din Codul penal, 'ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării'. Cu alte cuvinte, efectele amnistiei post-condamnatorii vizează atât sfera penală, înlăturând executarea pedepsei aplicate sau a restului de pedeapsă, în cazul în care executarea a început, cât și sfera extrapenală, înlăturând toate celelalte consecințe pe care condamnarea le-a produs", mai arată CCR.

Pornind de la aceste considerente, instanța constituțională constată că toate consecințele extrapenale derivate dintr-o condamnare nu reprezintă decât efecte juridice inerente unei hotărâri judecătorești de condamnare penală, iar înlăturarea acestor consecințe extrapenale operează în baza dispozițiilor Codului penal.

Context: Decizia CCR, după o sesizare a Avocatului Poporului

CCR a respins pe 4 mai, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, deoarece motivele invocate constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii, cât și aspecte de legiferare.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului", se arată într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată și completată, ridicată direct de Avocatul Poporului.

Prevederile criticate au următorul conținut: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare''.

Potrivit Avocatului Poporului, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat".

CCR - opinie separată: Interdicția ca persoanele condamnate să fie în Guvern, constituțională dacă este limitată în timp

Potrivit unei opinii separate a judecătorilor CCR Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu, Curtea Constituțională a României (CCR) ar fi trebuit să constate că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern este constituțională doar dacă este limitată în timp.

"Curtea ar fi trebuit să admită excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și să constate că sintagma 'nu au suferit condamnări penale', cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, este constituțională în măsura în care întinderea în timp a acestei interdicții legale de ocupare a funcției de membru al Guvernului se stabilește prin lege și se referă strict la perioada în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-au restrâns unele drepturi", se arată în opinia separată cuprinsă în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

În opinia celor trei judecători, formularea interdicției, redactată fără o circumstanțiere în privința încetării aplicării sale, instituie "o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile".