Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ambasadoarea Franței la București: România, promotor al valorilor europene în regiune

poza_decriptaj_buna.jpg

Image source: 
ro.ambafrance.org

Doamna Michèle Ramis, ambasadoarea Franței în România, a fost invitata specială a emisiunii Decriptaj, realizată de Ovidiu Nahoi. Doamna Michèle Ramis este absolventă Institutului de Studii Politice de la Paris deținătoare a unui Master în drept și diplomat în științe penale și criminologie. 

 

Lucrează în Ministerul francez al Afacerilor Externe din 1980. În decursul carierei diplomatice a ocupat mai multe posturi la ambasadele Franței din Columbia, Mexic și a fost ambasadoare în Guatemala. 
A fost Reprezentant permanent adjunct al Franței pe lângă Biroul Națiunilor Unite și Organizațiilor Internaționale de la Viena și Reprezentant permanent adjunct la Reprezentanța Franței pe lângă Conferința pentru Dezarmare de la Geneva
De asemenea, a fost ambasador responsabil pentru  lupta împotriva amenințărilor de criminalitate transfrontalieră
Este Cavaler al Legiunii de Onoare și Cavaler al Ordinului Național al Meritului
O discuție despre proiectele doamnei ambasador, despre dezvoltarea relațiilor româno-franceze dar și despre aspecte mai puțin cunoscute ale luptei împotriva criminalității transfrontaliere.  Nu lipsește mesajul pe care doamna ambasador îl lansează de Ziua Franței. 
 
 
- Doamnă Ambasador, vă doresc în numele redacției noastre și al ascultătorilor RFI, bun venit la București, bun venit în România și mult succes în misiunea dumneavoastră la București. Ați avut deja primele întâlniri cu oficialii români, cu societatea civilă. Care sunt primele dumneavoastră impresii la București?
 
- Mai întâi, aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a vorbi la postul dumneavoastră de radio. Acesta este primul meu interviu și vroiam neapărat să-l acord RFI-ului care îmi este foarte drag. Am ajuns la București acum o lună și sunt împresionată de căldura cu care am fost primită, de atenția și afecțiunea pe care le-am simțit. Sunt conștientă că avem o relație veche și profundă, o proximitate culturală puternică și legături de prietenie solide. Știu că Franța a jucat un rol important în istoria României și sper că, de asemenea, România va juca un rol important pentru Franța. România este un partener important pentru Franța, ne dorim să rămână așa, avem foarte multe interese comune și există o mare dorință de ambele părți să lucrăm împreună pentru binele relației bilaterale și să continuăm contrucția Uniunii Europene. Deci sunt foarte impresionată de primire și de calitatea primelor mele întâlniri.
 
- Ați fost diplomat în America Latină, iar acum sunteți în post în cealaltă parte a lumii latine. Cum simțiți acestă schimbare? 
 
- Am trăit și lucrat mulți ani în America Latină iar acum am avut foarte mult noroc să fiu trimisă în post într-o altă țară latină, într-o altă emisferă. Am regăsit puncte comune, mai întâi convivialitatea, exuberanța, proximitatea culturală, proximitate instituțională, politică, istorică. N-am decât un singur regret, în America Latină vorbeam limba spaniolă și deocamdată nu vorbesc limba română. A vorbi o limbă nu înseamnă doar a comunica, înseamnă a înțelege mai bine sufletul celuilalt, iar limba dumneavoastră, este istoria și sufletul românesc. Învăț româna și încep să înțeleg mai mult pe zi ce trece grație RFI și sper că în 3 ani voi putea vorbi româna la fel de bine ca franceza.
 
- Ați fost, de asemea, ambasador însărcinat cu lupta privind amenințările criminale transnaționale. Puteți să ne vorbiți puțin de experiența dumneavostră de diplomat în acest domeniu? Ce dosare importante ați avut?
 
- Am fost timp de 4 ani ambasador itinerant însărcinat cu amenințările transnaționale, adică lupta contra diverselor tipuri de trafic, corupție, spălare de bani. De ce să numești un ambasador pentru așa ceva? Pentru că aceste amenințări nu afectează numai ordinea publică, dar au un impact politic și geopolitic și pot avea un efect destabilizator asupra statelor, regiunilor și asupra securității internaționale. Rolul meu era să coordonez răspunsul statelor, să ajut la punerea în practică a diverselor convenții internaționale, schimburile de bună practică. Comunitatea internațională a negociat convenții care reprezintă arhitectura internațională de răspuns față de aceste amenințări și este foarte important să fie puse în practică și aplicate corect. M-am implicat în special în două domenii, în cel al drogurilor care pun probleme de ordine publică, dar și de sănătate publică. În timpul precedentului meu mandat am asistat la o evoluție a dezbaterii privind drogurile, unii cred că trebuie revăzută paradigma prohibiției și că trebuie revizuite tratatele și să se încerce legalizarea anumitor substanțe. În Franța, noi am fost mereu foarte prudenți la acest capitol, credem că trebuie să păstrăm o atitudine echilibrată care include lupta împotriva ofertei dar și a cererii. Să facilitezi disponibilitatea drogurilor prin legalizarea unor substanțe este periculos deoarece crește consumul și, implict, traficul. Celălalt subiect care m-a ocupat foarte mult este întărirea cadrului internațional de luptă împotriva corupției. Comunitatea internațională s-a dotat de un arsenal robust de mijloace de luptă contra corupției, există Convențiile Națiunilor Unite, Convențiile Europene. Acum întegistrăm un progres important și ireversibil al normelor în acest domeniu, iar Franța urmărește îndeaproape toate aceste eforturi și și-a întărit legislația contra corupției în 2013, 2016. Avem încă un proiect de lege pe acestă temă care va fi votat de parlament. Vedeți, există un efort internațional de luptă împotriva acestor practici și e adevărat că am asistat îndeaproape la întărirea legislației.
 
- Iar negocierile au fost dure?
 
- Da, dar nu neapărat pe subiectele la care ne așteptam. Uneori negocierile sunt dificile pe probleme de finanțare sau vis-a-vis de participarea ONG-urile la acest proces. E un subiect foarte sensibil la adresa suveranității naționale și e drept că uneori statele se opuneau la unele proceduri care ar fi urmat să supravegheze ceea ce făceau autoritățile în țările cu pricina. E un domeniu în care există multă sensibilitate, dar constat că s-a avansat mult în ultimii 20 de ani și că există o atitudine generală pro întărire a normelor.
 
- S-au făcut, deci progrese...
 
- Da, am făcut progrese enorme și toate țările evoluează, asta este frapant. Beneficiind de aistență tehnică de la ONU, toate statele își dau seama că este un proces ireversibil.
 
- E tot mai greu să fii corupt la nivel internațional, nu?
 
- Da, există norme și politici, iar presiunea crește mereu. Sunt introduse anumite standarde și o anumită armonizare a regulilor la nivel mondial.
 
- Ați lucrat și ca reprezentant al Franței la organizațiile internaționale de la Viena și ați participat la negocierile privind dosarul nuclear iranian. Faptul că sunteți femeie v-a făcut să simțiți un avantaj sau nu, în discuțiile cu partea iraniană?
 
- Am urmărit timp de 5 ani dosarul iranian de care se dezbătea la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena. Acest lucru se întâmpla acum 15 ani, iar Franța era, la vremea respectivă, la originea unei inițiative susținute de 3 țări europene, Franța, Marea Britanie, Germania pentru a negocia cu Iranul, dosarul său nuclear. Am participat la discuții și eram singura femeie din ambele părți. La vremea respectivă nu existau femei în diplomația iraniană, acum sunt. Am avut sentimentul că prezența mea creat o atmosferă ceva mai deschisă, că puteam să le vorbesc mai liber pentru că erau surprinși să vadă o femeie intervenind pe un subiect politic și tehnic. Era un oarecare umor la aceste reuniuni care mă ajuta să transmit anumite mesaje. Îmi amintesc cu mare plăcere de ele, nu am fost deloc respinsă, dimpotrivă, prezența mea crea o deschidere care mă ajuta să transmit mesaje. Nu mă mai ocup de acest dosar de mult timp, dar mă bucur că negocierile au dat roade și am putut ajunge în 2015 la un acord cu Iranul pentru a rezolva criza nucleară iraniană. Vorbiți de rolul de femeie în aceste negocieri...
 
- Și de dimensiunea feminină în diplomație. Există o astfel de dimensiune?
 
- Este unul din subiectele mele favorite, veți vedea. Revenind la dosarul iranian, am constatat un lucru atunci când Condoleezza Rice a fost numită Secretar de Stat în SUA. Sosirea sa a schimbat atmosfera la aceste negocieri și prezența ei a permis Statelor Unite să adopte poziții pe care nu le-ar fi adoptat înainte, cred că a fost un factor de apropiere și de ajutor în negociere. Rolul său a fost foarte important și asta s-a întâmplat pentru că era femeie, cu o abordare mai pragmatică, mai puțin opacă.
Franța a făcut mari eforturi pentru a promova rolul femeilor într-o diplomație care era odată foarte masculină. Numărul femeilor ambasador a crescut considerabil și am sentimentul că femeile au o contribuție esențială în soluționarea crizelor. Avem o abordare diferită și complementară fața de colegii noștri bărbați. În soluționarea crizelor internaționale trebuie să folosești toate competențele pe care le ai și, fără a fi sexistă, avem uneori abordări diferite pentru că avem alte experiențe de viață, am trecut prin alte dificultăți și le-am depășit într-un mod diferit. Sporirea numărului femeilor în diplomație a ajutat la concilierea între viața profesională și cea privată, a ajutat la evoluția metodelor de lucru în beneficiul tuturor, diplomați femei și bărbați. Mi se pare că venirea femeilor în diplomație a umanizat exercițiul diplomatic, unul exigent, cu ore de lucru lungi, care cere o disponibilitate importantă. Am reușit să aducem metode de lucru care se îmbină mai bine cu viața privată. Am progresat, iar mesajul meu este că pacea și securitatea internațională, marile probleme mondiale au nevoie de toate competențe și nu pot exista sectoare rezervate unuia dintre cele 2 sexe. Ambele trebuie să patricipe.
 
- Să trecem la relațiile franco române. Acestea sunt vaste, sunt profunde, ating multe domenii. Care sunt aspectele acestor relații pe care doriți să le puneți în evidență în timpul mandatului dumneavoatra?
- Am ajuns aici și am găsit o relație bogată și profundă care acoperă toate aspectele, politic, economic, cultural, științific. Deci, ce aș putea să fac mai mult? Avem un parteneriat strategic de 10 ani, dar mai văd oportunități și posibilități de a merge și mai departe. Poziția de ambasador într-o țară europeană înseamnă două lucruri: relația bilaterală și cooperearea în ceea ce privește Uniunea Europeană. Pe plan bilateral îmi doresc să întăresc relațiile economice care sunt deja foarte bune, dar aș vrea să profit de dinamica economiei românești, de creșterea sa pentru a întări și diversifica prezența franceză, pentru a crește nivelul schimburilor, al investițiilor reciproce. Companiile franceze sunt interesate de România și există sectoare unde putem progresa precum cel al înaltelor tehnologii, în domeniul nuclear, al mediului și al dezvoltării durabile. Există și sectorul auto, sunt multe domenii în care putem progresa. Avem Sezonul România-Franța în 2018-2019, program pe care l-am găsit început la sosirea mea aici și care ne va permite să dezvoltăm proiecte nu neapărat culturale, artistice și universitare. Dar vom putea lucra împreună în domenii precum știință, formare, sport, gastronomie. Se pregătește un sezon pluridisciplinar, un moment unic în istoria relațiilor noastre. Vom avea un sezon fizic și unul digital care va aduce un plus pentru public, scopul acestei părți digitale fiind să atingă un număr cât mai mare de oameni și să acopere un teritoriu cât mai mare. Nu vrem să nă limităm, cu acest sezon, numai la capitală, vrem să mergem și în țară. 
În ceea ce privește relația europeană, cred că avem multe de făcut împreună. După cum spuneam, pentru Franța, România este un partener foarte solid în sânul Uniunii Europene. Europa trebuie să progreseze în trei direcții: o Europă care protejează mai mult pe plan social, o Europă care protejează mai mult securitatea oamenilor și mă refer aici la terorism și o Europă a apărării. Trebuie să lucrăm împreună să întârim aceste direcții, iar mandatul României la președenția uniunii, care se apropie, ne va da ocazia să lucrăm împreună. Franța va susține România pentru ca mandatul său să fie unul de succes.
 
- În ceea ce privește parteneriatul nostru strategic european, după ultimele alegeri, Franța și-a reafirmat rolul de pilon al Uniunii Europene. Ce viziune are Franța față de reforma proiectului european?
- Europa a cunoscut momente dificile în ultimele luni, evenimente pe care le cunoaștem cu toții precum votul pro Brexit. Am trecut prin momente de pesimism și îngrijorări și știu că alegerea președintelui nostru a dat o gură de aer Europei și speranță. Președintele Macron dorește să readucă Europa pe calea succesului, pe calea progresului, dorește ca Europa să aibă o politică puternică de securitate comună, trebuie să întărim industria autonomă de apărare, să ne finanțăm securitatea pentru a ne putea apăra. Tebuie să întărim securitatea prin cooperarea polițienească și judiciară, lupta împotriva terorismului. Trebuie să punem la punct o organizare comună în ceea ce privește dreptul la azil. Europa trebuie să ne protejeze contra aspectelor negative ale mondializării, Europa trebuie să aibă un rol în lupta contra schimbărilor climatice. Președintele nostru dorește, de asemenea, să existe o integrare mai puternică în zona euro, cu un buget al zonei euro dublat de o guvernanță democratică. Cred că dinamismul și optimismul președintelui Macron a dat multă speranță țărilor membre și simțim că putem fi motorul unei mișcări pozitive, iar președintele a anunțat acest lucru la congres, săptămâna trecută.
 
- Deci sunteți optimistă...
Foarte optimistă. Cred că optimismul emanat de Franța se transmite.
 
- Da, e importantă această schimbare de atmosferă în Europa după alegerile din Franța..
Da, așa este, așa simțim și noi.
 

”România are un rol important, apărându-și valorile europene și vorbindu-le vecinilor despre acestea”

- Cum vedeți participarea României și a regiunii noastre, a Europei Centrale și Orientală, în reforma proiecului european? Știți că există niște probleme în ultimul timp în regiune față de proiectul european.
 
- România este o țară pro-europeană, care își afirmă atașamentul față de valorile europene. Pentru noi, România este un aliat fără nici o urmă de îndoială și credem că are un rol foarte important de jucat în acestă parte a Europei, apărându-și valorile europene și vorbind vecinilor despre acestea. Avem foarte multe puncte comune, iar la Bruxelles, cele două țări lucrează foarte bine și sunt de acord pe o mulțime de lucruri. Un exemplu este vocația noastră agricolă. Contăm pe România să ne ajute pentru a ne promova pozițiile la Bruxelles. Grație faptului că va prelua președenția Uniunii Europene, România va tebui să facă anumite lucruri, să împingă anumite proiecte, să devină lider, iar eu sunt foarte încrezătoare în ceea ce poate să facă România. Va exista un contact foarte strâns între echipele noastre, ne vom împărtăși experiențele și ne vom ajuta unii pe alții. 
 
- Sunteți optimistă așadar asupra destinului european al țării noastre...
 
- Da, pentru că aveți dorința de a reuși, aveți capacitățile și sunt optimistă vis-a-vis de destinul dumneavoastră european. Sunt optimistă pentru Europa care a funcționat mereu prin crize și a reușit să depășească aceste crize pentru ca apoi să devină mai puternică. În orice caz, eu sunt din natură optimistă. Cred că într-o criză există o oportunitate și că în orice situație dificilă este poate o usă care se deschide către ceva pozitiv.
 
- Cu condiția să se facă reforme și schimbări...
 
- Bineînțeles. Când reformele sunt necesare, le facem, găsim forța politică și le facem. Uneori, necesitatea e lege.
 
- Și credeți că Europa va face aceste schimbări.
În orice caz, nu avem de ales. Va trebui să le facem.
 
- Bucureștiul este un important centru francofon. Care sun proiectele dumneavoastre în ceea ce privește francofonia în România?
 
- Pornim deja de la o situație foarte favorabilă. Francofonia este o componentă majoră a societății românești si sunt surprinsă de cât de multă lume vorbește foarte bine limba noastră, pe care o stăpânesc în toate nuanțele sale. Regret că nu vorbesc și eu românește la nivelul la care mi se vorbește în franceză. Organizația Internațională a Francofoniei este prezentă în România din 2004. Franța are instituții puternice care lucrează pe francofonie în România, precum Institutul Francez. Biroul Organizației Internaționale a Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală se găsește la București. Avem șansa ca Institutul Francez să aibă antene în provincie unde există mai multe Alianțe Franceze, există Liceul Francez Anna de Noailles, se fac formări în franceză la Universitatea din București. Există lectorate, școli bilingve, filiere francofone. Există chiar un grup format din ambasadele țărilor francofone, cu o activitate importantă. Păstram pentru sfârșit, tocmai pentru că nu e puțin lucru, faptul că RFI există în România. Pentru noi, RFI-ul este un stâlp al francofoniei. Toate aceste instituții și activități deja existente fac ca francofonia să aibă o situație bună în România. Dorința mea este să păstrez toate acestea. Cererea este și una economică pentru că investitorii francezi din România au nevoie de personal care vorbește limba franceză. Trebuie să se predea franceza economică, cea tehnică, deci eu aș vrea să dezvolt formările francofone specializate. Doresc să redăm tinerilor români dorința de a vorbi franceza. Engleza câștigă teren, domină, dar noi trebuie să le spunem tinerilor ce oportunități au, nu numai culturale, dar și economice dacă vorbesc franceza. Iata, deci, o fracofonie dinamică, parteneriate cu autoritățile române. Avem și alți actori precum Camera de Comerț Franco-Română care lucrează de asemenea pe acest subiect și a generat un capitol întreg în Cartea Albă a Competitivității, referitor la francofonie. Sezonul Franța-România care se deschide anul viitor va avea ca obiectiv și dinamizarea francofoniei. Toate acestea trebuie făcute în manieră convivială, românii trebuie să își dorescă ei înșiși  să vorbească franceza și să adere la fracofonie cu inima.
 
- Aveți mulți ambasadori ai francofoniei, investitorii, așa cum spuneați, mii de studenți francezi care sunt aici, în special la Cluj Napoca.
 
- Bineînțeles. Fiecare student este un ambasador al francofoniei și faptul că avem aceaste comunitați la  Cluj și la Iași, reprezintă o fortă. În aceste regiuni sunt polul francofoniei. Așa că sunt foarte norocoasă să-i am pe ei drept ambasadori în țara dumneavoastră.
 
- Sărbătorim în curând ziua națională a Franței. Tema din acest an este Franța Sportivă. De ce acestă temă pentru ziua națională?
 
- Este pentru prima dată când petrec 14 iulie în România și sunt bucuroasă să-i am ca oaspeți pe reprezentanții autorităților române și pe cei ai comunității franceze din România. Pentru mine va fi o ocazie unică de-ai cunoaște, este foarte emoționant pentru mine. Voi avea ocazia să reamintesc atașamentul la valorile Republicii Franceze, Libertate, Egalitate, Fraternitate, dar și toleranță, respectul față de celălalt, față de celelalte culturi și valorile europene. Nu trebuie să uităm că, de 14 iulie în 2016, Franța a suferit din cauza atentatului de la Nisa care a făcut un număr enorm de victime. Am fost marcați în propriile suflete anul trecut și cred că nu trebuie să uităm aceste victime. Trebuie să arătăm că suntem încrezători într-o societate mai bună, iar acest 14 iulie va reprezenta și acest lucru, valorile pozitive, rezistența în fața dificultăților. De ce Franța sportivă? Tocmai l-am ascultat pe președintele Macron vorbind la Comitetul Internațional Olimpic de Lausanne. Franța e candidată pentru organizarea Jocurilor Olimpice, la Paris, în 2024, deci această temă pentru 14 iulie este și un mesaj că Franța dorește să organizeze jocurile în 2024. Reînvierea Jocurilor Olimpice se datorează unui francez. În 1894, baronul Pierre de Coubentin a creat Jocurile Olimpice moderne, pe fundamentul jocurilor Greciei Antice. Parisul a organizat Jocurile Olimpice și în 1924, deci pentru acest centenar ne dorim să organizăm jocurile. În ultimii 20 de ani, ne-am prezentat candidatura de mai multe ori. Dorim să organizăm această competiție care să lase o moștenire. Această temă de 14 iulie este o ocazie pentru mine de-a-mi exprima adeziunea la candidatura Franței pentru Jourile Olimpice, așa cum s-a exprimat și președintele Macron în fața Comitetului Olimpic.
 
- Iar Franța sportivă este și ea o fortă...
 
- Exact, valorile sportive sunt valori importante, sunt valorile competiției dar prin fair play, solidaritate. Dorim să sărbătorim aceste valori care sunt regulile de bază în societate: respectul față de celălalt, dorința de a câștiga, dar și acceptarea eșecului. Sportul este un instument al păcii și al comuniunii.
 
- Pe 14 iulie va veni la sărbătoare comunitatea franceză din România, iar companiile franceze dau forța acestei comunități...
 
- Companiile franceze sunt stâlpul prezenței franceze în România. Este puternică, dinamică, creează locuri de muncă, schimburi. Ne sprijinim foarte mult pe companii și, fără ele, prezența noastră aici n-ar putea fi ceea ce este astăzi. Comunitatea franceză este formată din persoane, dar și din companii, adesea franco-române, deci parteneriate. Valoarea lor constă în aceste parteneriate, care ceează prosperitate și sunt foarte bine integrate în economia românească.
 
- La final, Doamna Ambasador, aveți un mesaj pentru ascultătorii RFI România, români, dar și francezi?
 
- Ascultători din care fac și eu parte pentru că ascult în fiecare dimineață RFI... În primul rând, mesajul meu este că ascultătorii RFI au mult noroc pentru că RFI România este singura filială RFI în lume, iar asta e o mare șansă. RFI România este un loc de unde au ieșit multe talente, nu voi da nume, dar știu că multe talente s-au născut și au trecut pe aici, este o pepinieră de personalități excepționale. Prezența RFI în România este alt cadou pe care l-am găsit aici la venirea mea în post. Nu toți ambasadorii Franței au șansa să aibă RFI în țările în care merg . După cum spuneam, am primit mai multe cadouri: RFI, Sezonul Franța –România, președenția română a Uniunii Europene, care ne va da oportunități formidabile să lucrăm împreună și să ne apropiem pentru a face construcția europeană mai puternică. Așadar două mesaje: sunt fericită să-mi folosesc energia și entuziasmul ca ambasador în România, apoi sunt ambasadorul cu numărul 25 al Franței în România și prima femeie care ocupă acest post. Poate că acest lucru va aduce o altă abordare, o altă manieră diplomatică, dar îi lăsăm pe ascultători să judece.
 
- Doamnă Ambasador, vă mulțumesc încă o dată pentru vizită și vă urez din nou, mult succes în mandatul dumneavoastră la București!
 
- Vă mulțumesc și eu pentru vizită și toate cele bune, RFI!
 
 
Ascultă AICI interviul integral:
1790