Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Peste 800.000 de ţărani aruncaţi în închisori pentru că nu au vrut colectivizare

colectivizare.jpg

Gheorghe Gheorghiu Dej (centru jos), Ana Pauker și Nicolae Ceaușescu (dreapta jos) într-o vizită ”în teren” în anii colectivizării
Image source: 
memorialsighet.ro

Pagina de istorie de astăzi punctează momentul începutului colectivizării în România. Ţăranii români nu au renuţat uşor la pământuri, multe dintre ele dobândite de părinţii lor, în urma Marii Împroprietăriri promisă şi pusă în practică de Regele Ferdinand, de după Primul Război Mondial. Cei care s-au opus colectivizării au ajuns în închisori sau au fost omorâţi. Aflaţi mai multe despre acest episod din Pagina de istorie.

24 iulie 1949 este ziua în care au apărut primele cinci gospodării agricole colective, din cele 60 pregătite pentru a inaugura noua politică agricolă a României comuniste. Modelul după care au fost puse pe picioare gospodăriile agricole colective este colhozul sovietic.

După Cel de-al Doilea Război Mondial, comuniştii au folosit ca strategie electorală, împroprietărirea a mai mult de 800 mii de familii, cu aproximativ un milion de hectare de teren arabil. Însă minunea nu a ţinut mult: comuniştii au început să confişte toate pământurile arabile, păşunile şi pădurile. Abia împroprietăriţi, ţăranii s-au lăsat greu convinşi să cedeze terenurile, pentru munca în comun.

Autorităţile comuniste impuneau sistemul colectivist printr-o propagandă acerbă, prin care ţăranii harnici şi bogaţi erau numiţi peiorativ ”chiaburi”. Alte metode de descurajare a gospodăriilor individuale erau concurenţa neloială, penalităţile şi regimul de cote cedate statului sau amenzile. Măsurile luate împotriva celor care se opuneau colectizării au culminat şi cu suspendarea unor drepturi cetăţeneşti. De exemplu, copii chiaburilor nu aveau voie să urmeze şcoli superioare sau să vândă recolta la piaţă.

Sancţiunile au mers până la arestarea ţăranilor care opuneau rezistenţă sau internarea lor în spitale de psihiatrie. La mijlocul anului 1951, în închisorile din România, dar şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră erau deţinuţi 80 de mii de ţărani.

Mai mult, răscoalele au fost înăbușite în sânge. Sute de ţărani au plătit cu viaţa insistenţa de a rămâne proprietari pe pământul lor, fie moştenit, fie obţinut în urma reformelor agrare. Activiştii Partidului Comunist, însărcinaţi cu colectivizarea le spuneau că ”de moarte şi colhoz oricum nu scăpă nimeni”.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie