Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ucraina, încotro?

ucraina_war.jpg

Image source: 
AFP

Germania, Franța, Rusia și Ucraina au convenit asupra unei serii de "măsuri imediate" destinate impulsionării procesului de soluționare a conflictului din estul Ucrainei, a anunțat Berlinul după o convorbire telefonică între liderii celor patru state reunite în cadrul așa-numitului format de negocieri "Normandia". În acest context, declarațiile noul reprezentant special al SUA pentru Ucraina au picat ca un trăznet : acesta a anunțat că Washingtonul îşi revizuieşte activ politica privind trimiterea de arme în Ucraina, pentru a ajuta în lupta împotriva rebelilor sprijiniţi de Rusia.

Liderii din Germania, Franța, Rusia și Ucraina au stabilit în cadrul discuției telefonice care a avut loc luni seara ca încălcările armistițiului din estul Ucrainei să înceteze imediat. Îndepărtarea trupelor ucrainene și a rebelilor proruși de la linia frontului și retragerea armelor grele au constituit de asemenea priorități ale discuțiilor, conform unei declarații comune. Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron a cerut părților să reia schimbul de prizonieri până la sfârșitul anului în baza principiului "toți în schimbul a toți". De asemenea, s-a decis ca emisari din cele patru state să se întâlnească luna viitoare înaintea unei noi convorbiri telefonice programate între șefi de stat și de guvern în cadrul formatului "Normandia". Cu această ocazie, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a insistat asupra desfășurării unei misiuni de menținere a păcii a ONU în zona de conflict din apropierea frontierei cu Rusia, potrivit unei declarații postate pe site-ul său.  Referitor la situația din estul Ucrainei, Poroșenko a calificat luptele din ultimele zile între militarii ucraineni și rebelii proruși ca fiind unele dintre cele mai sângeroase din acest an. Potrivit acestuia, peste 20 de militari ucraineni au fost uciși în estul țării în ultimele patru săptămâni.

De asemenea, Poroșenko, Macron și Merkel au denunțat anunțul făcut săptămâna trecută de către separatiștii din regiunea Donețk privind crearea așa-numitului stat "Malorusia", "Mica Rusie", un termen care a desemnat în epoca țaristă teritoriile ce corespund în mare parte Ucrainei moderne.

În contextul în care, la nivel european se încearcă o detensionare a situației, peste Ocean, noul reprezentant special al SUA pentru Ucraina a declarat că Washingtonul îşi revizuieşte activ politica privind trimiterea de arme în Ucraina. Kurt Volker a declarat pentru BBC că înarmarea forţelor guvernamentale ucrainene ar putea schimba abordarea Moscovei. “Armele defensive, cele care i-ar permite Ucrainei să se apere şi să limine tancuri, de exemplu, ar ajuta” să împiedice Rusia să mai ameninţe Ucraina, a insistat Volker. „Nu prezic unde vom merge în acest sens, aceasta este o chestiune care trebuie discutată în continuare şi în legătură cu care trebuie luată o decizie, dar cred că argumentul că ar fi provocator pentru Rusia sau că ar încuraja Ucraina înseamnă să înţelegi greşit situaţia”, a adăugat el. Potrivit oficialului, fost reprezentat permanent al SUA la NATO, pacea în estul Ucrainei va necesita un „dialog strategic” cu Rusia.

Reprezentanţii Kremlinului au condamnat imediat marţi decizia anunţată de Kurt Volker. ”Am spus deja mai mult de o dată că orice acţiune care va escalada tensiunile... şi va agrava şi mai mult o situaţie deja complicată, ne va îndepărta din ce în ce mai mult de acel moment în care vor rezolva această problemă internă din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dimitri Peskov. De asemenea, administraţia prezidenţială rusă a avertizat că o posibilă livrare de arme americane în Ucraina ar destabiliza şi mai mult situaţia de-a lungul frontierei în regiunea separatistă Donbas.

La RFI, analistul militar Cornel Codiță, spune că e totuși puțin probabil ca Cogresul american să permită livrări directe de arme Ucrainei, la fel cum e puțin probabil ca eforturile puterilor occidentale de a pune capăt conflictului să aibă efect. ”Capacitatea Franței și a Germaniei și, în general a europenilor de a interveni în acest conflict e foarte aproape de zero. Sigur că limitarea acestui armament până la un punct ar fi un element de luat în discuție. Pe de altă parte, în Statele Unite există o decizie a Congresului care împiedică administrația să livreze direct armament. Ca să se treacă peste ea este un pas politic foarte, foarte semnificativ. Actuala administrație pare să fie tentată să facă acest pas dar nu sunt convins că va obține un vot, permisiunea Congresului pentru că asta ar pune relațiile cu Rusia într-o tensiune foarte, foarte acută. Este clar că nimeni nu are pârghiile la ora actuală ca să găsească o soluție și, în general, nimeni nu e cu adevărat interesat”, a declarat la RFI Cornel Codiță.

Conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii proruşi din apropiere de graniţa ucrainei cu Rusia a izbucnit în urmă cu trei ani, când proteste de amploare în Ucraina au dus la îndepărtarea de la purte a preşedintelui rus. Între timp, Rusia a anexat regiunea ucrainean Crimeea în 2014, iar Kievul o acuză că sprijină separatiştii proruşi din estul Ucrainei, o acuzaţie pe care Kremlinul o neagă. Acordul de la Minsk prevede încetarea focului în estuul Ucrainei, retragerea armamentului greu de pe linia frontului şi reforme constituţionale, pentru a oferi estului Ucrainei mai multă autonomie. Aproximativ 10.000 de oameni au murit în conflict, potrivit estimărilor ONU.