Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ziua în care România s-a transformat din victimă în agresor

antonescu.jpg

După ce a eliberat teritoriile românești ocupate de ruși, mareșalul Antonescu a decis să continue campania dincolo de Nistru, sperând într-o înfrângere definitivă a puterii sovietice
Image source: 
Facebook / Mareșalul Ion Antonescu

26 iulie este o zi de cumpănă pentru istoria României: în 1941, Armata Română, care intrase în Cel De-al doilea Război Mondial de partea Germaniei, a eliberat Cetatea Albă. Cei mai mulţi dintre istorici consideră că în acel moment s-a încheiat războiul just pornit de România împotriva Uniunii Sovietice şi s-a continuat o campanie dincolo de Nistru care nu putea fi justificată.

Relaţiile dintre România şi URSS s-au transformat în conflict în iunie 1940, când autorităţile de la Moscova au impus României cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a Ţintului Herţa. România, izolată pe plan internaţional după prăbuşirea Franţei în faţa Germaniei naziste, a trebuit să renunţe la aceste teritorii. Un an mai târziu, în iunie 1941, România intra în război împotriva URSS, de partea Germaniei lui Hitler. Scopul declarat al intrării în război era recuperarea teritoriilor cotropite, după cum afirma șeful guvernului român, Ion Antonescu.

La început, acest război a fost strijinit de opinia publică şi de liderii partidelor democratice, care vedeau în el soluţia reparării nedreptăţii suferite de România cu un an înainte. Însă liderii democraţi precum Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ, sau Constantin Brătianu, preşedintele PNL, au cerut oprirea ofensivei româneşti la Nistru. Ei considerau că Armata Română ar fi trebuit să oprească ostilităţile după recuperarea teritoriilor care îi fuseseră răpite de vecinul său din est.

De aceea, ziua în care a fost eliberată Cetatea Albă ar fi trebuit să fie ultima zi de confruntare militară pentru România. De aceeaşi părere era şi guvernul britanic, aflat atunci în conflict cu Germania şi care garantase, în 1939, frontierele şi independenţa României. Însă dictatorul Ion Antonescu a ignorat toate aceste opinii şi a decis ca Armata Română să continue lupta alături de cea germană, până la ceea ce el spera a fi distrugerea puterii sovietice.

Continuarea ofensivei în Răsărit a dus la începerea războiului dintre Marea Britanie şi România. Mulţi istorici cred că din 27 iulie 1941 România s-a transformat din victimă în agresor. Decizia lui Ion Antonescu de a continua războiul dincolo de Nistru a costat scump România. Armata Română a suferit dezastrul de la Stanlingrad, iar finalul războiului, în 1945, a găsit România în tabăra ţărilor învinse. Basarabia şi Bucovina de Nord au rămas sub ocupaţie sovietică pănă la destrămarea URSS și nu au revenit în trupul țării nici astăzi.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de Istorie din 26 iulie 2017