Pagina de istorie: Ion Mihai Pacepa, trădător de ţară sau erou?

În anul 1978, Ion Mihai Pacepa, în vârstă de 50 de ani, se bucura de încrederea totală a lui Ceauşescu, pe lângă care avea şi funcţia de consilier pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică. Pacepa era, de formaţie, inginer, absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială. De altfel, mulţi ani s-a ocupat cu spionajul industrial.

Cercetătorii români care au studiat dosarele Securităţii spun că Pacepa ar fi fost cel care a furat secretul diamantelor sintetice sau pe cel al fabricării parbrizului de autoturisme. Pacepa cunoştea bine Germania de Vest, întrucât pe parcursul carierei sale acţionase, timp de doi ani, ca şef al rezidenţei româneşti din RFG, adică a spionajului de acolo.

Aflat la Bonn, în 24 iulie, Pacepa cere azil politic în SUA, prin intermediul ambasadei americane de acolo. Americanii îl primesc cu braţele deschise, iar în 28 iulie, el se afla, deja, pe aeroportul prezidenţial din Washington, unde se spune că a fost aşteptat cu covorul roşu.

Dar care a fost motivul pentru care Ion Mihai Pacepa, om cu foarte multă influenţă în România, a fugit în acest mod spectaculos din ţară? Defectarea sa a produs panică atât în familia Ceauşescu, care se temea că Pacepa va divulga toate secretele României, cât şi în Securitate, ai cărei angajaţi din străinătate, de exemplu, se temeau că vor fi deconspiraţi. Se pare că Pacepa a făcut câte un pic din fiecare. Istoricul Liviu Ţăranu, cerecetător la CNSAS, spune că plecarea lui Pacepa nu are nimic de-a face cu presupusa misiune a sa de a-l asasina pe Bernard Noel, directorul secţiei române a postului de radio Europa Liberă, aşa cum declarase public Pacepa, după defectare. Ţăranu spune că are legătură cu eşecurile profesionale ale lui Pacepa.

“România vroia să cumpere şi să producă în ţară, în Bucureşti, un avion, de tip mediu curier, un model Fokker, pe care germanii îl produceau de ceva vreme şi negocierile durau de prin anii '72-'73. Cel care era implicat foarte puternic din partea lui Nicolae Ceauşescu în această negociere cu partea vest-germană era chiar Ion Mihai Pacepa. Din păcate, firma Fokker, care ar fi trebuit să vândă patentul şi să facă şi nişte investiţii în România, sistase, sau lăsase de înţeles că nu mai vrea să vândă acest produs”, a spus istoricul Liviu Ţăranu.

În septembrie 1978, comuniştii i-a dat lui Pacepa doua condamnări la moarte, în lipsă, pentru crimă de înaltă trădare și au pus un premiu de două milioane de dolari pentru capturarea lui. Aliaţii lui Ceauşescu, Yasser Arafat și Muamar al-Gaddafi au pus şi ei câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA. Ceva mai târziu, Securitatea l-a angajat pe teroristul Carlos, zis Șacalul, cu un milion de dolari, pentru a-l elimina fizic pe Pacepa. Se spune că Şacalul a eşuat în misiunea sa pentru că nu a reuşit să îl găsească pe Pacepa, care îşi făcuse inclusiv operaţii estetice. Defectarea lui Pacepa a dus la schimbări din temelie în rândul Securităţii româneşti, şi totodată, la creşterea puterii personale a Elenei Ceauşescu, pentru că, de atunci, cuplul care conducea România nu a mai avut încredere în nimeni. Se poate spune că, pe termen lung, fuga lui Pacepa a avut rolul de a şubrezi puterea comunistă în România care, în final, a căzut. De altfel, în ciuda acuzelor că Pacepa ar fi fost un triplu agent: româno-ruso-american, el a fost reabilitat în România postdecembristă.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie