Dublu standard alimentar, dublu standard politic (interviu RFI)

Cel mai probabil, acest dosar al dublului standard alimentar e o încercare politică de a contracara mecanisme instituționale pe care Comisia Europeană le-ar putea activa la adresa statelor din grupul de la Vișegrad, spune la RFI Dan Cărbunaru, de la caleaeuropeană.ro. În cazul României, premierul ar vrea să dea un mesaj de forță propriului guvern, fără o legătură directă cu pozițiile statelor vecine, crede Dan Cărbunaru: 

Dan Cărbunaru: Noi nu vorbim acum despre partide populiste care doresc să acceadă la putere, ci despre forțe guvernamentale. Politicieni care dețin puterea administrativă și executivă în aceste state, activând aceste teze privind dublul standard reușesc să creeze o ancoră la nivelul mentalului colectiv, care, oricum, în Europa de Est, din motive istorice, dar și legate de prezent, înregistrează anumite frustrări privind împărțirea cetățenilor și nu neapărat a țărilor din Uniunea Europeană în diverse categorii de mâna a doua, a treia, a patra. Când guvernul tău, dintr-o țară estică vine și se luptă cu instituțiile europene sau acuză țările din vest că există un dublu standard pe teme de siguranță alimentară, care rezonează cu orice cetățean european, indiferent de nivelul său de educație sau de accesul său la informații, pare să genereze o anumită coeziune, cel puțin internă.

Reporter: Dar de ce se întâmplă lucrul acesta? Încearcă să mascheze lipsa de realizări în plan intern?

D.C: Din punctul meu de vedere, este o încercare de a contracara alte mecanisme instituționale care sunt deja pe cale să fie activate, sau, în orice caz, din punct de vedere al comunicării politice și publice sunt deja active. Să ne amintim că țările din Grupul Visegrad s-au opus dorinței Comisiei Europene și a țărilor din vest de a avea acele cote privind migranții. Există situații tensionate privind mecanismele statului de drept, domnia legii, spre exemplu, în raport cu Polonia. Slovacia, când a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene, spunea, în mod simbolic, că Bruxellesul nu mai este reprezentativ și a ales Bratislava ca loc de desfășurare al Consiliului European  în locul Bruxellesului. Există anumită frondă pe care Visegradul o înregistrează în raport cu vestul și în raport cu Comisia Europeană.

Rep: Poate există și un câștig politic de moment în acele țări. Dar dacă propriul guvern cultivă un sentiment antieuropean, unde se poate ajunge în timp? Consecințele nu pot fi cu mult mai grave și imprevizibile?

D.C: Cred că cetățenii europeni, indiferent de țările în care locuiesc sau s-au născut, înregistrează dincolo de ce vedem în eurobarometre, conștientizări ale faptului că Uniunea Europeană este, de fapt, viitorul nostru comun. Atât timp cât societățile acestor state sunt conectate, dincolo de ceea ce decidenții lor comunică sau fac în raport cu Bruxellesul, înțeleg importanța aparteneței la Uniunea Europeană. Până la urmă, acestea sunt regulile democratice, să asităm la dialog, fie instituțional, fie între cei care guvernează și cei care sunt guvernați. 

Rep: Revin la acest dosar al presupusului dublu standard alimentar. Ungaria și Slovacia vin la Comisia Europeană și spun că cetățenii lor mănâncă mai prost. Ce răspus, în plan de imagine, mai poate da Comisia Europeană, pentru că valul se duce imediat către populație? Cum poate răspunde? Cum poate face față executivul comunitar unei asemena situații, în planul imaginii?

D.C: Cred că ar fi o mare greșeală din partea instituțiilor europene să se poziționeze într-o zonă defensivă și să explice ce se întâmplă în Germania versus ce se întâmplă în Slovacia sau Ungaria. Noi, ca cetățeni europeni, și nu mă refer doar la români, călătorim foarte mult, fie că ne stabilim să studiem sau să muncim, fie doar ca turiști sau în tranzit prin diverse țări europene și putem face comparația între aceste produse. Noi ne așteptăm de la instituțiile europene, în special de la Comisie, cu atâtea directorate și atâția comisari, să se implice activ în protejarea drepturilor fiecăruia dintre noi, într-o perioadă în care și Comisia face foarte multe eforturi să se apropie de cetățenii europeni și să le explice, dacă nu fiecăruia dintre cei 500.000.000 în parte, cel puțin pe națiuni, care este importanța instituțiilor europene și care este rolul proiectului european. Dată fiind tema și sensibilitatea ei, Comisia Europeană este datoare să se implice, dar rămâne de văzut în ce măsură cercetările de laborator, chestiunile tehnice, vor confirma sau nu o suspiciune politică sau o anumită frustrare pe care est europenii o înregistrează în raport cu cei din vest. 

Rep: Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria și, mai nou, România, nu au reușit să demonstreze dublul standar al calității alimentelor. Sub amenințarea Slovaciei cu boicotul, Comisia Europeană anunță că pregătește o metodă comună de testare a calității alimentelor. Este o reacție defensivă?

D.C: Este o reacție logică. Așa cum Uniunea Europeană, în sine, este un proiect care a pornit de la o idee și care se implementează în fiecare zi. Devine din ce în ce mai bun, sau cel puțin așa ne dorim noi. Într-adevăr, uneori își atinge limitele. Tot așa și instituțiile sale, în speță Comisia, trebuie să se adapteze și de fiecare dată când se confruntă cu o situație concretă, trebuie să identifice o soluție. Să nu ne amăgim. Nu cred că va veni câte un inspector din Bruxelles în fiecare alimentară din câte o capitală europeană sau din provincie, dintr-un dintre regiuni. Tot autoritățile locale, naționale sunt chemate ca sub aceste directive europene să verifice cum sunt protejați proprii cetățeni.

Rep: Vă surprinde tonul aparent acid al premierului? Cere Ministerului Justiției, dincolo de normele europene, o normă internă prin care să fie făcute publice numele producătorilor care ar comercializa alimente de o calitate diferită.

D.C: Toate întâlnirile pe care le-a avut cu oficialii europeni, fie că a fost cu președintele Parlamentului, Comisiei sau Consiliului European, au avut ca numitor comun asigurările pe care premierul le-a dat privind modul în care România își exercită rolul de membru al Uniunii Europene, un membru disciplinat, care este pregătit să respecte regulile jocului. În plan intern, premierul are o anumită nevoie de poziționare. nU cred ă o face doar în raport cu partidul. Sigur că în raport cu proprii miniștri vrea să dea mesaje de forță și să arate că îl preocupă foarte mult soarta cetățenilor pe crae îi guvernează.