Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iulian Chifu la RFI: Episodul Rogozin, o provocare și un test

zbor_rogozin.jpg

Image source: 
flightradar24.com

Episodul Rogozin a fost o provocare, prin care vicepremierul rus a încercat și să testeze reacții ale administrațiilor din regiune, inclusiv ale României. Este în spațiul provocărilor și se potrivește și cu personajul, spune, la RFI, Iulian Chifu, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate. Iulian Chifu comentează și răspunsul dat de România: 

Iulian Chifu: A fost o provocare și o formulă prin care Dmitri Rogozin încerca să testeze inclusiv noua administrație de la București. Pe de altă parte, să vii în Republica Moldova inventând peste noapte o ceremonie de salutare a 25 de ani a pacificatorilor, ca să nu pui titlul de 25 de ani de ocupație în regiunea separatistă, mi se pare o provocare și o impunitate. Până la urmă, totul a fost o provocare cap coadă și o testare a formulelor în care Uniunea Europeană, diferitele administrații ale statelor membre reacționează, poate și o tentativă de a rupe și de a creea falii între statele europene pentru diferitele forme de reacții. Cam aici aș plasa această întâmplare. 

Reporter: Reacția autorităților române cum vi s-a părut, în speță, reacția Ministerului Apărării prin domnul Țuțuianu?

I.C: Autoritățile române nu au treacționat prin domnul Țuțuianu. Autoritățile române au reacționat prin aplicarea ad literam a angajamentelor pe care România le are, prin respingerea dreptului de survol, mai ales că Republica Moldova însăși refuzase, în mod explicit, prin notă oficială dată și publicității vizita lui Rogozin. Domnul Țuțuianu a reacționat la o întrebare în cu totul alt context. Din punctul meu de vedere nu cred că Ministrul Apărării era cel mai recomandat să dea orice tip de reacții. În locul domnului Țuțuianu m-aș fi abținut și aș fi trimis către Ministerul Afacerilor Externe sau către Administrația Prezidențială.  

Rep: Ministerul Afacerilor Externe trebuia să fie mai vocal?

I.C: A reacționat corect, a pus lucrurile în spațiul tehnic în care se aflau. Nu aș fi reacționat dincolo de cel mult un comunicat, dar nici măcar acesta nu merita în contextul dat. Cred că lucrurile au fost extrem de clare și transparente în forma în care au fost prezentate, fără a contrapune lui Rogozin un personaj, o personalitate românească, la un nivel care era nemeritat și era angajant. De aici am spus că aș fi privit cu mai multă reținere ieșirea domnului Țuțuianu. 

Rep: Nu este prima dată când Dmitri Rogozin are acest ton năprasnic, tună și fulgeră și amenință dur și direct.

I.C: Este prima oară când își retrage aceste ieșiri emoționale, le recunoaște și le șterge. Probabil că între timp au existat și schimburi de mesaje la nivelul autorității Federației Ruse, astfel încât acest ton descalificant să nu marcheze poziția Federației Ruse, care a fost asumată într-o formă mult mai nuanțată, clar la presiunile vicepremierului care a vrut o reacție și l-am văzut pe domnul Karasin luând un punct de vedere. 

Rep: „Răspuns va exista. Vom stabili cine a fost în spatele acestor decizii la Chișinău, București, Budapesta, Bruxelles. Vom identifica persoanele. Sancțiunile noastre vor fi pe măsură și punctuale.”, spune, totuși, Dmitri Rogozin. 

I.C: O spune deja mutând accentul, dacă vă uitați cu atenție. Nu mai este vorba că vine cu bombardierul în România cum amenința în 2014 dacă cedăm ca întâmplare, nu mai vine să facă fel de fel de alte giumbușlucuri, ci suntem în situația în care discută despre cei care au fost implicați. Vedeți că este Bruxellesul cel care vine cu sancțiunea. Vedeți că aveți elementele care țin inclusiv de Ungaria, care a interzis aterizarea aeronavei care îl avea la bord pe Rogozin. Este deja o responsabilitatea difuză, care urmează a fi stabilită și unde măsurile se vor lua. Cred că suntem în situația în care o anumită acțiune menită să marcheze, cel puțin simbolic, măreția Rusiei și ocupația din Republica Moldova, a fost un eșec. Pentru a masca acest eșec, singurul tip de reacție este această furie și vorbele aruncate de către Dmitri Rogozin. De fapt vedem o răzbunare a geografiei. Și Federația Rusă și Dmitri Rogozin realizează faptul că nu pot ajunge în Republica Moldova și cu atât mai puțin în regiunea separatistă nistreană, decât trecând prin spațiul aerian al României, Uniunii Europene, NATO și respectiv al Ucrainei, spații aeriene care sunt interzise acestor personaje. 

Rep: Nu în ultimul rând a ieșit la rampă Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Ce anume l-a determinat pe Dodon să iasă la scurt timp după incident și să vorbească așa? Cum explicați?

I.C: Dodon este președinte pro rus, care își bazează întreaga politică pe această relație. Și pentru el  a fost o înfrângere. Ați văzut că ulterior nici nu a mai făcut deplasarea. Cred că sunt și alte motive care implică resurse personale pe care Dmitri Rogozin le-ar fi adus. Cred că sunt lucruri mult mai terestre și personalizate în această relație. În altă ordine de idei, tunetele și fulgerele sale s-au îndreptat mai degrabă către Guvernul Republicii Moldova și majoritatea care a interzis sosirea lui Rogozin și au comunicat ambasadorului, externelor ruse faptul că vizita sa cu această ocazie nu este bine văzută și este în măsură să strice relațiile bilaterale, mai ales că este vorba despre organizarea unor festivități unilaterale pe teritoriul Republicii Moldova, în zona separatistă de dincolo de control.  Întreaga deplasare, cu toată acea suită, se făcea cu avioane militare.

 

574